Statele membre ale Uniunii Europene care nu respectă valorile democraţiei şi principiul statului de drept riscă să nu mai beneficieze de fonduri europene. Decizia a fost luată, ieri, de Parlamentul European, care a adoptat cu 397 de voturi "pentru", 158 de voturi "împotrivă" şi 69 de abţineri, un proiect potrivit căruia guvernele ce exercită presiuni asupra justiţiei sau nu reuşesc să combată corupţia vor risca suspendarea fondurilor europene.
Comisia Europeană va trebui să verifice dacă există "deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept" şi să decidă măsurile ce ar putea include suspendarea plăţilor din bugetul UE sau reducerea prefinanţării în cazul ţărilor unde nu sunt respectate principiul statului de drept, independenţa justiţiei şi valorile democraţiei.
Decizia Comisiei ar urma să fie aplicată doar după aprobarea Parlamentului şi a Consiliului. Fondurile vor putea fi deblocate numai după ce statul membru se va supune măsurilor dispuse de CE, Parlamentul European şi miniştrii UE pentru soluţionarea deficienţelor constatate.
Comisia de la Bruxelles va stabili că într-o ţară statul de drept este ameninţat dacă sunt subminate: buna func-ţionare a autorităţilor care implementează bugetul UE; buna funcţionare a autorităţilor care efectuează controlul financiar; investigarea adecvată a fraudei - inclusiv frauda fiscală -, corupţiei sau ale altor încălcări care afectează execuţia bugetului UE; controlul judiciar eficient de către instanţele independente; recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit; prevenirea şi sancţionarea evaziunii fiscale; cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă şi, dacă este cazul, cu Parchetul European.
În verificările sale Comisia va fi asis-tată de un grup de experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional şi financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul naţional al fiecărui stat membru şi cinci experţi numiţi de Parlamentul European. Aceştia vor evalua situaţia în toate statele membre, anual, şi la final Comisia va publica un rezumat al concluziilor sale.
În funcţie de domeniul de aplicare a deficienţelor şi de procedura de ges-tionare a bugetului, Comisia poate decide luarea următoarelor măsuri: sus-pendarea angajamentelor, întreruperea termenelor de plată, reducerea prefinanţării şi suspendarea plăţilor.
Guvernul ţării care încalcă principiul statului de drept va trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv şi să efectueze plăţi către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizaţiile societăţii civile, dacă decizia Comisiei nu prevede altfel. CE va verifica dacă beneficiarii primesc sumele datorate.
Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniştrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepţia cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabileşte că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeaşi procedură.
Propunerea adoptată ieri privind "protecţia bugetului Uniunii în cazul deficienţelor generalizate în ceea ce priveşte statul de drept în statele membre" face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.
În urma votului de ieri, deputatul european Cătălin Ivan susţine că, dacă prin condiţionarea statului de drept, nu se doreşte sancţionarea doar a anumitor ţări, este necesar să fie impus un Mecanism de Cooperare şi Verificare general valabil în Uniunea Europeană. Cătălin Ivan a precizat: "Da, sunt un susţinător al sancţionării drastice a corupţiei. Da, am reuşit, din calitatea de europarlamentar independent, deci fără susţinerea directă a vreunei mari familii europene, să obţin peste 500 de voturi din cele 600 posibile ale Parlamentului European pentru mecanismul de recuperare a averilor obţinute ilicit. Acelaşi mecanism vizează ca faptele de corupţie să nu se prescrie niciodată la nivelul Uniunii Europene. Da, sus-ţin cu toată forţa principiile statului de drept, adică «domnia legii» şi în România, chiar dacă, uneori, pare o utopie. Cu toate acestea, nu susţin ideea ca un stat european să fie văduvit de fonduri europene doar pentru că, la un moment dat, cineva din Comisia Europeană va considera că în acel stat sunt încălcate principiile statului de drept".
Ivan susţine că o astfel de decizie nu îi va afecta pe cei aflaţi la guvernare, ci pe simplii cetăţeni, care se vor confrunta cu stoparea dezvoltării şi vor fi discrimanţi faţă de restul cetăţenilor UE. De aceea, eurodeputatul susţine că este necesar un MCV aplicabil tuturor statelor europene, mecanism pe care el l-a solicitat de peste şapte ani.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.01.2019, 09:37)
Da, foarte bine . Asa ,in sfarsit , se va intelege ca Prostia doare !!!!!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.01.2019, 11:27)
Oricum mare parte din acești bani se duc pe importuri de tot felul, inclusiv banii trimiși de diaspora.