PARLAMENTUL EUROPEAN Probleme privind reformarea pieţei unice de capital

Modificarea Regulamentului european 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi modificarea Directivei 2013/36/UE cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, în urmă cu două zile, de membrii Comisiei de Afaceri Economice şi Monetare (ECON) din cadrul Parlamentului European, ar favoriza prin unele prevederi societăţile-mamă, în dauna sucursalelor, a declarat, pentru presa din Luxemburg, deputatul Christophe Hansen (PPE).

Acesta susţine că amendamentele admise în cele două rapoarte aprobate de membrii Comisiei ECON sunt "împotriva creării unei pieţe unice de capital, contrapunând statele mari în faţa statelor mici ale Uniunii". Christophe Hansen, chestor al Parlamentului European, critică în special amendamentul privind mecanismul output floor, care introduce cerinţe minime în materie de capital astfel încât băncile să aibă suficiente fonduri pentru a acoperi riscurile care decurg din activităţile lor. Dacă propunerea iniţială a Comisiei Europene prevedea ca aceste calcule să fie făcute şi la nivelul sucursalelor, pe baza modelelor interne, "locale", Parlamentul European a optat pentru un calcul consolidat; cu alte cuvinte consolidarea capitalului se va face la nivelul societăţii-mamă. În opinia lui Christophe Hansen, acest lucru prezintă riscul ca respectivul capital să fie concentrat la nivelul companiilor-mamă şi ca filialele "să piardă resurse adecvate pentru a acoperi riscurile care decurg din activităţile lor zilnice". El susţine că, astfel, în cazul intervenirii unei crize, companiile-mamă ar fi mai bine protejate decât filialele lor.

"În timp ce marile grupuri bancare europene îşi au sediul în marile state ale Uniunii, Luxemburg este o ţară subsidiară", afirmă deputatul european, care mai consideră că statele membre mari - Franţa şi Germania - depun diligenţe în direecţia "concentrării pieţei bancare europene, în dezavantajul statelor mici", fapt care va avantaja şi autorităţile de supraveghere din statele puternice, autorităţi care vor putea controla întregul capital al unui grup bancar.

Christophe Hansen mai denunţă şi noul regim care reglementează înfiinţarea de filiale din ţări terţe în Uniunea Europeană. El afirmă despre acesta că "va crea noi limitări în ceea ce priveşte transferurile de capital între companiile-mamă şi sucursalele acestora", limitări care "vor submina modelul transfrontalier pe care se construieşte modelul de afaceri al marilor bănci internaţionale în fiecare stat".

Surse din cadrul Comisiei ECON au afirmat pentru ziarul BURSA că, în realitate, mecanismul propus de deputaţii europeni este mai puţin riscant decât cel propus de Comisia Europeană, deoarece pentru o distribuire corectă a capitalului între banca-mamă şi sucursala/filiala dintr-un stat membru, sunt acordate atribuţii autorităţii de supraveghere bancară de la nivel local.

"Parlamentul European propune introducerea unui mecanism prin care autorităţile competente din statul gazdă să poată solicita o recalculare a redistribuţiei de capital, în cazul în care consideră că propunerea de distribuţie a capitalului ar crea diferenţe prea mari între entităţile grupului. Dacă nu se ajunge la un acord între autorităţile statului-gazdă şi statului de origine, atunci Autoritatea Bancară Europeană va avea rol de mediere, iar decizia sa va fi obligatorie. Funcţionarea acestui mecanism ar trebui să fie evaluată şi, dacă e cazul, modificată în 2027", ne-au precizat sursele citate.

Conform acestora, într-adevăr în varianţa iniţială propusă de Comisia Europeană mecanismul era constituit atât la nivel consolidat - la banca-mamă -, dar şi la nivel local (de exemplu, Erste-în Austria şi BCR în România), dar deputaţii europeni au considerat ca acest mecanism să se facă doar la nivelul băncii-mamă. În schimb, pentru a asigura protecţia celorlaltor entităţi din cadrul grupului bancar cu privire la distribuţia capitalului, a decis acordarea unor noi atribuţii autorităţilor naţionale de supraveghere a activităţii din sistemul bancar.

"Prin forma aprobată de membrii Comisiei ECON nu mai există un risc atât de mare privind distribuţia capitalului precum cel inclus de varianta iniţială propusă de Comisia Europeană, deoarece noile instrumente prevăzute pentru autoritata de supraveghere naţională a sistemului bancar asigură echilibrul necesar în piaţa de capital", ne-au mai transmis sursele citate.

Noua reformă a pieţei de capital, prin modificarea Directivei 2013/36/UE şi Regulamentului 575/2013, are drept scop finalizarea implementării acordului Basel III pentru a consolida rezistenţa sectorului bancar la şocurile economice. Pachetul legislativ prevede şi consolidarea instrumentelor pe care le au la dispoziţie autorităţilor de supraveghere a sistemului bancar din Uniunea Europeană şi consolidarea rezistenţei sectorului bancar la riscurile ESG. Cele două rapoarte ale Comisiei ECON privind modificarea legislaţiei privind piaţa de capital urmează să fie aprobate în sesiunea plenară din luna februarie, după care vor urma negocierile în trialog, între Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană.

Conform comunicatului de presă emis de Comisia ECON la finalul şedinţei de marţi, 24 ianuarie, deputaţii europeni au convenit asupra necesităţii implementării fidele a reformei Basel III, evitând în acelaşi timp o creştere semnificativă a cerinţelor generale de capital pentru sistemul bancar al UE.

"Deputaţii au urmărit, de asemenea, realizarea unei pieţe interne armonizate pentru sectorul bancar, cu costuri reduse de conformitate şi raportare, în special pentru băncile mici şi necomplexe. Deputaţii europeni au convenit că mecanismul output floor, care stabileşte o limită inferioară a cerinţelor de capital calculate de bănci folosind modelele lor interne ar trebui consolidat la nivelul UE pentru a avea ponderi de risc comparabile şi pentru a evita variaţiile nivelurilor de capital. În plus, o autoritate competentă ar trebui să poată aborda distribuţia necorespunzătoare a capitalului între grupurile bancare şi să propună o redistribuire a capitalului. (...) Deputaţii europeni doresc, de asemenea, ca băncile să-şi dezvăluie expunerea la cripto-active şi serviciile de cripto-active, precum şi o descriere specifică a politicilor lor de gestionare a riscurilor legate de cripto-active. (...) În cele din urmă, pentru a menţine condiţii de concurenţă echitabile în UE, deputaţii au adoptat un regim de supraveghere a sucursalelor din ţări terţe. Noile sucursale din ţări terţe nu trebuie să îşi înceapă activităţile într-un stat membru până când ABE şi ţara terţă nu au încheiat un memorandum de înţelegere (MoU), care oferă un cadru de cooperare clar, inclusiv schimbul de informaţii în supravegherea continuă, gestionarea şi soluţionarea crizelor", se arată în comunicatul de presă emis de Comisia ECON.

În urma crizei financiare majore din 2008-2009, UE şi partenerii săi G20 din Comitetul de la Basel pentru Supravegherea Bancară au adoptat acordul Basel III pentru a face băncile mai rezistente la potenţiale şocuri economice. Mulţumită reformelor deja implementate, sectorul bancar din UE a intrat în criza COVID-19 pe o bază mult mai rezistentă. Cu toate acestea, deşi nivelul general de capital al băncilor din UE este acum în medie satisfăcător, unele dintre problemele care au fost identificate în urma crizei financiare nu au fost încă abordate.

Noua propunere de modificare a Directivei 2013/36/UE privind accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii îşi propune să contribuie la stabilitatea financiară şi la finanţarea constantă a economiei în contextul post-COVID19 . Pachetul legislativ propus de Comisia Europeană urmăreşte, pe lângă temele descrise în acest articol, reducerea costurilor de conformitate, în special pentru băncile mai mici, fără a relaxa standardele prudenţiale şi asigurarea faptului că "modelele interne" utilizate de bănci pentru a-şi calcula cerinţele de capital nu subestimează riscurile, pentru ca instituţiile bancare să aibă capitalul necesar şi suficient pentru acoperirea acestor riscuri.