Camera inferioară a Parlamentului german a votat, ieri, în favoarea pachetului de sprijin în sumă de 10 miliarde euro destinat Ciprului, pachet menit să evite intrarea ţării în incapacitate de plată.
Din cei 602 de parlamentari ai Bundestagului, 487 au susţinut pachetul de salvare, care prevede impunerea de pierderi persoanelor cu depozite de peste 100.000 de euro la băncile majore din Cipru, închiderea "Laiki Bank" şi majorarea taxei pe profitul companiilor.
Votul pentru pachetul destinat Ciprului nu a surprins, dată fiind susţinerea masivă a coaliţiei de centru-dreapta a cancelarului Angela Merkel şi a unei părţi din opoziţie.
Înaintea exprimării votului, ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schaeuble, i-a avertizat pe parlamentari că un eventual eşec în acordarea de sprijin financiar Ciprului ar dezlănţui contagiunea în întreaga zonă euro.
"Pas cu pas, ne recâştigăm încrederea. Dacă priviţi către pieţe, încă există nervozitate şi incertitudine, dar într-o măsură mult mai mică decât în urmă cu trei, doi sau chiar un an", a precizat Schaeuble. În opinia sa, zona euro trebuie să prevină răspândirea problemelor din Cipru în alte ţări din zona euro.
Amintim că, la finele săptămânii trecute, miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) şi-au exprimat acordul, la Dublin, pentru pachetul de salvare în sumă de 10 miliarde euro destinat Ciprulu. Potrivit acordului, pe lângă cele 10 miliarde euro care vor proveni de la UE şi FMI, Ciprul trebuie să acopere un necesar de finanţare de 13 miliarde euro, cea mai mare parte a sumei urmând să fie obţinută din închiderea "Laiki Bank" şi restructurarea "Bank of Cyprus", respectiv prin impunerea de pierderi de până la 80% din depozitele bancare de peste 100.000 de euro.
Conform acordului, sumele mai mari necesare Ciprului vor fi obţinute şi prin majorări de taxe, reduceri de cheltuieli publice şi aplicarea de reforme structurale care să îmbunătăţească situaţia finanţelor şi eventual să permită rambursarea datoriilor.
Acordul menţionează că datoria publică a Ciprului trebuie să ajungă la 104% din PIB în 2020, de la un vârf de peste 126%, prevăzut pentru 2015.