EnglishFermierii şi producătorii agricoli susţin legea 51% din produse pe lanţul scurt, considerând-o benefică pentru ţara noastră, potrivit domnului Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care ne-a declarat: "Legea se află de doi ani în Parlament, dar tot este modificată şi corectată şi reinterpretată, pentru a servi interesele multinaţionalelor". De cealaltă parte, procesatorii şi reprezentanţii hipermaketurilor susţin că legea este inaplicabilă.
"Legea 51% din produse pe lanţul scurt este funcţională, însă nu se face niciun control pe ea, iar Guvernul nu a emis încă normele", ne-a spus Nini Săpunaru, actualul preşedinte al Asociaţiei Agrointeligenţa şi fost iniţiator al legii 150/2016.
Domnia sa susţine că scopul acestei legi este acela de a reuşi ca, în perioadele cu producţie, minim 51% dintre produsele proaspete de pe rafturi să provină de pe lanţul scurt de aprovizionare (n.r. lanţ scurt înseamnă vânzarea de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari). "Ideea este ca, atunci când există stocuri, minim 51% din produsele proaspete, din supermarketuri, să fie de pe lanţul scurt", ne-a precizat domnul Săpunaru.
Parlamentul a reluat, zilele trecute, dezbaterile pe marginea Legii 150/2016, aşa numita "lege 51% din produse pe lanţul scurt", în vederea modificării unor articole ale acesteia. Acest act normativ, promulgat în iulie 2016, a stârnit nemulţumirea supermarketurilor, deoarece acestea ar putea fi obligate să achiziţioneze mai multe produse de pe piaţa românească, din cauza lanţului scurt.
Agricultorii au acuzat marile lanţuri de magazine că se opun acestei legi, deoarece acestea câştigă mai mult din importuri, în special din ţările-mamă.
Comisia Europeană a lansat, anul acesta, o procedură de infringement împotriva României din cauza legii prin care a impus supermarketurilor să achiziţioneze cel putin 51% din produse alimentare şi agricole în special de la producătorii locali.
Potrivit UE, legea contravine jurisdicţiei europene privind libera circulaţie a mărfurilor.
Referitor la procedura de infringement, domnul Săpunaru ne-a spus: "Partea cu 51%, cu lanţul scurt de aprovizionare este inaplicabilă, în acest moment, deoarece Guvernul nu a emis normele".
Conform declaraţiilor domnului Săpunaru, termenul de plată din lege la şapte zile, pentru produsele proaspete, se aplică pentru acelea care au termenul de garanţie mai mic de 10 zile şi nu a fost atacat de CE.
"Singurii care vor să iasă de sub incidenţa acestei prevederi (n.r. a termenului de plată de şapte zile) sunt producătorii şi procesatorii de lapte, însă nu şi ceilalţi procesatori", ne-a mai spus domnul Nini Săpunaru, care a adăugat: "În mod normal, niciun producător nu poate fi deranjat de acest termen de plată".
Totodată, această lege prevede ca termenul de plată pentru conserve, paste făinoase etc., să fie redus la 30 de zile, a adăugat domnia sa.
• Sorin Minea, Romalimenta: "Riscăm, din nou, un infringement"
Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, ne-a declarat, că această lege este incorect gândită. Domnia sa ne-a precizat: "Legea 150/2016, care modifică legea 321/2009, este prost făcută, aşa am considerat dintotdeauna, deoarece are foarte multe sintagme greşite, foarte mulţi termeni greşit definiţi. Spre exemplu, «lanţul scurt» este definit greşit în legea în cauză. «Lanţul scurt» înseamnă producător (magazin de fermă) - consumator, fără retail, iar ei au încercat să spună «producţie-procesare-retail-consumator». De altfel, producţia nu e totuna cu procesarea".
Preşedintele Romalimenta ne-a declarat că domnia sa, în calitate de procesator, nu doreşte aplicarea legii, deoarece îl dezavantajează, atât pe el, cât şi pe ceilalţi procesatori: "La ora actuală sunt două păreri: în primul rând, vorbim de cei din producţie, mai ales legumicultori (legume şi fructe), care doresc aplicarea acestei legi, şi apoi de procesatori, care sunt complet nemulţumiţi de sintagmele legii şi, totodată, dezavantajaţi de prevederile acesteia. Eu nu fac parte din cei 51%. De altfel, şi Comisia Europeană a spus că nu se poate".
Sorin Minea nu este de acord nici cu prevederea conform căreia un produs este 100% românesc doar dacă este făcut, în totalitate, din ingrediente 100% autohtone, considerând că un produs poate fi considerat produs românesc atâta timp cât este fabricat, în totalitate, în ţara noastră, menţionând: "La carne, de exemplu, avem 50% din necesar producţie internă. Nu putem înceta să mai facem produse mixte româno-germane, de exemplu. Dacă se doreşte o lege separată, specifică legumelor şi fructelor, să o facă, dar, la ora actuală, pe piaţă este o lege nefuncţională".
Potrivit domnului Minea, pe propunerile actuale, la Comisia de Agricultură, nu mai există terminologia "lanţului scurt", ci se vorbeşte de un "parteneriat direct", urmând ca Ministerul Agriculturii să definească această sintagmă.
Preşedintele Romalimenta susţine că, în lege, trebuie reintroduse serviciile, domnia sa motivând: "Avem nevoie de transport şi de marketing, nu ni le putem asigura singuri".
Totodată, Sorin Minea este de părere că trebuie introdusă şi definiţia preţului de achiziţie, pentru că serviciile intră în preţul de achiziţie, dar discountul nu, ceea ce va conduce la o perturbare a pieţei. "Toate chestiunile astea se discută acum la Comisia Agricolă. Riscăm, din nou, un infringement", a mai spus domnul Minea.
• Dorin Cojocaru, APRIL: "Plata la şapte zile conduce la micşorarea cifrei de afaceri a procesatorilor"
Preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru ne-a spus, recent, că cele patru puncte de infringement ale Legii 150/2016 au fost discutate în Comisia de Agricultură, pentru a se găsi o formă care să corespundă cât mai mult cerinţelor UE.
Unul din punctele de infringement vizează lanţul scurt al alimentelor, potrivit domnului Cojocaru. În acest sens, s-a făcut propunerea ca acesta să fie modificat pentru parteneriat direct, aspect subliniat şi de preşedintele Romalimenta.
Domnul Cojocaru a menţionat că APRIL nu este de acord ca produsele lactate să facă parte din categoria produselor proaspete, adică produsele vizate de legea în cauză, întrucât legislaţia prevede ca produsele lactate să fie pasteurizate, ceea ce înseamnă că ele sunt tratate termic.
În acest sens, APRIL a cerut în scris ca industria lactatelor să fie scoasă de sub incidenţa Legii 150/2016 şi a emis o adresă către Comisia de Agricultură. Domnul Nini Săpunaru ne-a declarat, însă, că lactatele au fost deja scoase de sub incidenţa acestei prevederi şi că nu sunt incluse în categoria produselor proaspete.
Preşedintele APRIL consideră această lege dăunătoare pentru procesatorii de alimente, domnia sa precizând: "Introducerea lactatelor în grupa produselor pentru 51% n-a fost propusă de industria laptelui, ci de fermieri".
Totodată, domnul Cojocaru susţine că plata la şapte zile conduce la micşorarea cifrei de afaceri a procesatorilor, întrucât hipermarketurile au impus comisioane de 2-3% din această cauză.
Prin plata la şapte zile, se impune ca hipermarketurile să plătească procesatorilor produsele, în termen de şapte zile, termenul de plată fiind mai mare până la această lege.
"În relaţia cu hipermarketurile ne-a creat un mare prejudiciu, o problemă. Această lege reprezintă un risc pentru industria lactatelor", a mai spus Dorin Cojocaru.
Preşedintele APRIL este de părere că Legea 150/2016 trebuie să rezolve/corecteze/modifice cele patru puncte de infringement şi susţine că a cerut ca pentru partea industrială să fie făcută o lege înrudită cu Legea 150/2016, care să nu pericliteze mediul industrial.
• Laurenţiu Baciu, LAPAR: "Legea nu trece, pentru că este împiedicată de Sorin Minea şi de Dorin Cojocaru"
Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne-a declarat că printre opozanţii "Legii 51%" se numără Dorin Cojocaru (APRIL) şi Sorin Minea (Romalimenta), nu doar companiile multinaţionale şi hipermarketurile.
Domnia sa ne-a declarat: "Ştiu doar că legea este în Parlament, iar cei care se opun sunt, nu neapărat multinaţionalele, ci doi vânzători de ţară: Sorin Minea (care susţine că apără interesele industriei alimentare) şi Dorin Cojocaru".
Restul procesatorilor din industria alimentară (n.r. în afară de Sorin Minea) nu au nicio legătură cu Romalimenta şi nici nu se opun acestei legi, susţine domnul Baciu, care a adăugat: "De aceea nu trece legea, din cauza acestor două persoane care sunt contra intereselor României".
Preşedintele LAPAR şi producătorii autohtoni de alimente susţin legea, considerând-o benefică pentru ţara noastră.
"România este singurul stat în care supermarketurile şi multinaţionalele fac ce vor ele", a afirmat Laurenţiu Baciu, adăugând: "Noi am ieşit în stradă, pentru această lege, pe 7 iunie 2016, iar pe 8 iunie 2016 s-a aprobat legea".
Domnul Baciu ne-a spus că atât Dorin Cojocaru, cât şi Sorin Minea, susţin interesele multinaţionalelor şi pe cele ale hipermarketurilor, făcându-le un mare deserviciu românilor.
• Dragoş Frumosu, CGM-UGSR: "Nu este corect că procesatorii de lapte au ieşit de sub incidenţa Legii 150/2016"
Dragoş Frumosu, preşedintele Confederaţiei Sindicale CGM-UGSR, ne-a declarat că, din punctul dumnealui de vedere, nu este corect că procesatorii de lapte se opun Legii 150/2016 şi au ieşit de sub incidenţa prevederilor acesteia. Domnia sa a motivat: "Nu mi se pare corect, pentru că este o lege care apără interesele românilor, iar dacă vorbim despre procesatorii de lapte, ne referim, de fapt, la trei dintre aceştia, care deţin 85% din piaţa românească de lactate".
Domnia sa consideră că toată lumea trebuie să beneficieze de prevederile acestei legi şi susţine că acţiunile reprezentanţilor LAPAR şi Romalimenta reprezintă o politică anti-românească.
Domnul Frumosu a adăugat: "Cel mai mare scandal, pe tema asta, l-au făcut multinaţionalele. Discutăm de producători şi de procesatori mici şi mijlocii, care grupaţi în cooperative pot produce câteva produse de bază, iar acest principiu e universal valabil, el nu se aplică doar pentru cei din industria lactatelor".
Potrivit lui Dragoş Frumosu, conducerea Romalimenta este formată, într-un procent de 80%, din reprezentanţi ai multinaţionalelor.
Domnia sa face front comun cu producătorii şi procesatorii mici şi mijlocii, care îşi doresc ca "Legea 51%" să fie aplicată, cu scopul de a putea intra în hipermarketuri şi de a înfiinţa cooperative, care să asigure, constant, cantitatea necesară de alimente.
• Gheorghe Boţoman, FNC: "Vrem să vindem producţia noastră, nu pe cea a polonezilor"
Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului ne-a declarat vineri, într-un interviu, că importurile, mai ales cele ilegale, influenţează foarte mult situaţia din ţara noastră. Domnia sa a afirmat: "Importăm tuberculi de dimensiuni foarte mari, care nu se consumă în Occident, unde sunt consideraţi materiale furajere, pentru că au cantităţi foarte mari de apă. Sunt foarte slabi calitativ, dar noi îi consumăm. Noi nu ne opunem importului, dar trebuie să ţinem cont şi de calitate."
Domnul Boţoman susţine că fermierii de la noi ar putea colabora direct cu hipermarketurile dacă ar putea asigura producţia necesară pentru 365 de zile/an. Domnia sa ne-a mai spus că fermierii şi asociaţiile de cultivatori îşi doresc ca această lege să rămână în vigoare, menţionând: "Trebuie să ţinem cont şi de părerea noastră, nu doar de ceea ce spun cei de la Bruxelles".
Domnia sa a spus că dacă această lege nu va rămâne în vigoare, fermierii vor fi afectaţi, explicând: "Ne afectează pentru că vrem să vindem producţia noastră, nu pe cea a polonezilor, de exemplu. Produsele noastre sunt mult mai bune calitativ."
• Gheorghe Piper, Agro Codlea: "În perioadele când nu avem producţie, suntem afectaţi de prevederea cu 51%
Gheorghe Piper, preşedintele general al asociaţiei de producători Agro Codlea, ne-a declarat că nu este afectat de aplicarea Legii 150/2016, dar nici de neaplicarea acesteia. Domnia sa a menţionat: "Nu vrem să se amestece marfa românească cu cea de import, pe rafturile hipermarketurilor. Vrem ca marfa românească să aibă stand separat".
"Pe noi nu ne afectează, noi suntem asociaţie de producători, noi livrăm direct la platforma de la supermarketuri, pentru că avem cantităţi mari. În perioadele când nu avem producţie, în anotimpul rece, spre exemplu, suntem afectaţi de acea prevedere cu 51%, a legii 150/2016", ne-a mai spus domnul Piper.
Legea 150/2016 a fost concepută, iniţial, pentru sprijinirea producţiei locale de alimente şi prevede că cea mai mare pondere a produselor alimentare proaspete trebuie să provină din lanţul scurt de aprovizionare. Actul normativ a fost modificat faţă de varianta iniţială care stabilea ca marii comercianţi să opereze cu produse româneşti în proporţie de 51%.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
