Parlamentul Ungariei a respins ratificarea tratatului internaţional care protejează femeile împotriva violenţelor

Cunoscut sub numele de "Convenţia de la Istanbul", acest tratat este primul instrument supranaţional ce fixează norme juridice constrângătoare în vederea prevenirii violenţei împotriva femeilor, şi a fost adoptat în 2011 de Consiliul Europei.

Şapte state membre ale Uniunii Europene (UE) au semnat Convenţia, însă nu au şi ratificat-o, respectiv Ungaria, Bulgaria, Letonia, Lituania, Regatul Unit, Slovacia şi Republica Cehă.

Parlamentul Ungariei a respins marţi ratificarea tratatului, documentul fiind perceput de guvernul lui Viktor Orban drept modalitate de promovare a "ideologiei de gen distructive" şi a "migraţiei ilegale" - informează AFP, conform Agerpres.

"Abordarea sa ideologică este contrară legislaţiei ungare şi convingerilor guvernului", a argumentat în faţa parlamentarilor deputatul Lorinc Nacsa, din partea creştin-democraţilor, partenerii minoritari ai coaliţiei formate cu partidul suveranist Fidesz al lui Viktor Orban, care a depus amendamentul.

Parlamentul şi guvernul Ungariei se numără printre instituţiile similare din UE în care femeile sunt cel mai puţin reprezentate. Fidesz estimează că toate garanţiile pentru securitatea femeilor sunt deja prevăzute în legislaţia naţională.

De asemenea, Ungaria crede că ratificarea acestei convenţii, pe care a semnat-o în 2014, ar obliga-o să acorde azil refugiatelor persecutate în ţările lor de origine pe motiv de gen sau de orientare sexuală.

"Ratificarea convenţiei de la Istanbul ar accelera şi facilita imigraţia în general spre Europa" - a spus deputatul Lorinc Nacsa. După criza migraţiei din 2015, Ungaria a construit un gard din sârmă ghimpată de-a lungul frontierei sale cu Serbia şi Croaţia.

După ce a revenit la putere în urmă cu zece ani, Viktor Orban a reuşit să înscrie în Constituţie căsătoria ca fiind uniunea exclusivă între "un bărbat şi o femeie". În 2018, el a scos studiile de gen, domeniu de cercetare interdisciplinar asupra rapoartelor sociale între sexe, de pe lista celor acreditate în Ungaria. Un alt amendament legislativ care se discută în prezent vizează definirea genului prin "sex biologic pe baza naşterii şi genomului". Persoanele transgen şi transexuale, operate sau nu, nu ar mai fi autorizate să ceară schimbarea sexului la starea civilă, cum este posibil astăzi.