Partidele proeuropene de la Chişinău nu au reuşit să formeze majoritatea în Parlament

Partidele proeuropene de la Chişinău nu au format majoritatea parlamentară în prima şedinţa a noului Parlament din Republica Moldova, constituit în urmă alegerilor legislative din 30 noiembrie, în absenţa unui acord cu privire la coaliţia de guvernare, relatează presă locală.

Noul Parlament de la Chişinău s-a reunit luni în prima şedinţa, în urmă alegerilor din 30 noiembrie, însă nu a reuşit alegerea structurilor de conducere, în condiţiile în care nu a fost formată majoritatea parlamentară, relatează Europa Liberă în pagină electronică, citată de Mediafax.

Deputaţii au format grupurile parlamentare şi i-au ales pe liderii fractiunilor, iar liderii partidelor europene au asigurat că, cel mai probabil, nouă coaliţie de guvernare de la Chişinău va fi finalizată până la jumătatea lunii viitoare.

În urmă alegerilor legislative din 30 noiembrie, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal deţin 55 de mandate în noul Parlament, iar cele trei formaţiuni au decis formarea unei coaliţii de guvernare, însă negocierile se află deocamdată în impas. Unii reprezentanţi ai PLDM s-au declarat în favoarea includerii Partidului Comuniştilor în viitoarea coaliţie, însă o astfel de propunere a fost respinsă categoric de Partidul Liberal.

În acest context, liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat, luni, că formaţiunea să a iniţiat negocieri cu democraţii şi liberalii. "Noi suntem în negocieri cu Partidul Democrat şi Partidul Liberal. Nu suntem în negocieri cu Partidul Comuniştilor", a afirmat Vlad Filat. El a asigurat că PLDM susţine formarea unei guvernări proeuropene în Republica Moldova şi şi-a exprimat speranţa că această va fi anunţată la jumătatea lunii viitoare. La rândul sau, preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a declarat că formarea coaliţiei ar putea fi anunţată la următoarea şedinţa a Parlamentului, prevăzută pentru 12 sau 13 ianuarie.

Cu cele 55 de mandate deţinute în Parlament, partidele proeuropene de la Chişinău pot vota viitorul Guvern, însă nu deţin voturile necesare pentru modificarea Constituţiei sau pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova, pentru care sunt necesare 61 dintre cele 101 voturi ale Legislativului. În acest context, preşedintele Nicolae Timofti a atras atenţia, în discursul susţinut luni în Parlament, asupra "necesităţii modernizării Constituţiei". "În noul text trebuie să se regăsească formule moderne şi corecte privind procedura de alegere a şefului statului, Procuratura şi altele, care să corespundă imperativelor timpurilor în care trăim", a declarat Nicolae Timofti, citat de Unimedia. Republica Moldova a organizat în 2010 un referendum pentru modificarea Constituţiei, însă acesta nu a fost validat, în urmă ratei scăzute de participare.