PATRES solicită parlamentarilor să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă de 33 lei/MWh

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) solicită parlamentarilor să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă de 33 lei/MWh şi să retransmită Raportul privind modificarea mecanismului de calcul şi a cuantumului privind taxa pentru apă turbinată spre reanalizare în Comisia pentru Agricultură, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

"Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România constată - cu îngrijorare şi profundă dezamăgire - că autorităţile nu se implică să soluţioneze problema taxării producătorilor de energie hidro. Situaţia este deosebit de gravă pentru aceşti investitori care riscă să intre în faliment, începând din acest an, din cauza taxelor percepute de către Administraţia Apele Române.

Producătorii de energie prin micro-hidro, care au investit în Sistemul Energetic Naţional aproximativ 1,2 milliarde de euro, consideră inacceptabilă taxa fixă stabilită pe apă de 33 RON/ MWh, aprobată deja în Comisia pentru Agricultură.

PATRES face, pe această cale, un apel la parlamentari să trateze cu maximă seriozitate şi responsabilitate acest subiect. Solicităm în mod expres Camerei Deputaţilor să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă de 33 lei/MWh şi să retransmită Raportul privind modificarea mecanismului de calcul şi a cuantumului privind taxa pentru apă turbinată spre reanalizare în Comisia pentru Agricultură.

Organizaţia PATRES nu poate să fie de acord cu modificările propuse la OUG 225/2020, fără nicun fundament economic, doar pentru bunăstarea Administraţiei Naţionale Apele Române, cuantumul propus pentru taxa pe apă reprezentând 17% din preţul energiei, conform ROPEX_DAM 2020. Atragem atenţia că, mai mult, în cazul micilor producători hidro, la costurile cu taxa cu apa turbinată se adăugă alte taxe percepute de Administraţia Apelor Române, precum chiria privind albia minoră, căderea asigurată. În final, toate aceste taxe reprezintă 35-40% din cifra de afaceri a unui producător.

Considerăm aşadar că este imperios necesar ca la dezbaterile Comisiei de specialitate să participe reprezentanţi ai actorilor din piaţă, precum şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei.

În continuare, insistăm la factorii de decizie să ia în considerare recomandările Consiliului Concurenţei în cadrul investigaţiei sectoriale efectuate, şi anume:

-în cazul micro-hidrocentralelor s-a propus, ca alternativă la sistemul actual, achitarea unei taxe anuale reprezentând 2% din venituri, taxa ce poate acoperi utilizarea apei şi celelalte servicii (chiria albiei minore etc.) ;

-în cazul centralelor hidro de peste 4 MW, s-a propus un cuantum fix per MWh produs.

Este de menţionat că, în Raportul privind Investigaţia sectorială referitoare la gestionarea resurselor de apă de suprafaţă şi efectele produse asupra pieţelor situate în aval (energie electric şi irigaţii),Consiliul Concurenţei a comunicat că această contribuţie - taxa pe apă este neconcurenţială, că nu ţine cont de caracteristici tehnice ale centralelor electrice, recomandând o contribuţie de 2% din cifra de afaceri a producătorilor din energie micro-hidro. De ce nu se ţine cont de recomandările Consiliului Concurenţei?

"În primul rând, nu se cunosc considerentele în baza cărora s-a stabilit cuantumul de 33 RON per MWh produs. De ce nu 35 RON/MWh sau 10 RON/MWh?! Solicităm să se facă publică fundamenterea economică care a condus la aceast cuantum. În doilea rând, iniţiatorii amendamentelor nu au luat în considerare legislaţia secundară privind chiria pentru albie minoră şi costul cu căderea asigurată, costuri care conduc la o dublare a cheltuielilor de operare şi care crează discriminare între producători, având în vedere că nu sunt imputate tuturor. În al treilea rând, trebuie să ne uităm ce se întâmplă şi în cele opt ţări din Europa unde se taxează apa: taxarea este diferenţiată între microhidrocentrale şi hidrocentrale, toate studiile care se referă la analiza privind costurile investiţionale, LCOE, etc. le percep ca pe două tehnologii diferite. Şi nu în ultimul rând, sunt mâhnit şi dezamăgit să constat că unul din iniţiatorii amendamentelor este actualul Ministru al Energiei: Ne aşteptam ca domnia sa se consulte cu toţi producătorii, să-i sprijine pe aceştia şi mai mult să ne prezinte argumentele care au condus la stabilirea mecanismului şi a cuantumului propus", sesizează domnul dr.prof.univ. Viorel Lefter, Preşedinte PATRES.

Este cunoscut faptul că în activitatea oricărei societăţi comerciale este foarte importantă predictibilitatea veniturilor şi cheltuielilor, fară de care nici o societate nu-şi poate întocmi bugete de venituri şi cheltuieli realiste şi credibile. Cu o astfel de taxă, în loc să construim, vom închide capacităţi de producţie. Oare asta îşi doresc iniţiatorii amendamentelor?!

"Un alt aspect important îl reprezinta recomandările din cadrul Green Deal, prin care se încurajează dezvoltarea de noi producţii din surse regenerabile, în mod explicit a acelor în microhidrocentrale. Un potenţial real este reprezentat de noile capacităţi amplasate pe cursurile mijlocii si inferioare ale râurilor din afara zonelor montane, cu respectarea directivelor europene, România având încă o sursă extraordinară ce poate fi exploatată prin capacităţi de producţie cu putere instalata de sub 4 MW, ajungand la un total de 500 MW potential instalat. Costul apei este foarte important în demararea acestor proiecte", precizează dl Dan Prodan, Vicepreşedinte Patres.

Pe lângă demersul la Camera Deputaţilor, PATRES va solicita iniţiatorilor amendamentelor, să prezinte fundamentele economice prin care s-a stabilit acest cuantum al taxei pe apă, şi de asemenea, vom transmite o analiză a impactului amendamentelor propuse asupra industriei noastre, cu efecte pe termen mediu şi lung.

În final, facem menţiunea că producătorii de energie prin MHC nu urmăresc să se sustragă de la plata privind utilizarea resurselor din România, dar în acelaşi timp dorim ca modalitatea de calcul pentru acestea să fie una echitabilă din punct de vedere economic pentru ambele părţi, fără a se ţine cont de bugetul de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Naţionale Apele Române, buget care creşte an de an, în timp ce investiţiile scad.", se arată în comunicatul PATRES.