PATRIA CREDIT ÎMPRUMUTĂ 7 MILIOANE EURO DE LA BLACK SEA TRADE AND DEVELOPMENT BANK "IMM-urile şi microîntreprinderile reprezintă coloana vertebrală a economiilor din regiunea Mării Negre"

Reporter: Puteţi să ne oferiţi mai multe detalii despre activitatea Black Sea Trade and Development Bank?

Mustafa Boran: Suntem o bancă de dezvoltare care operează în regiunea Mării Negre, înfiinţată în urmă cu 14 ani şi având drept acţionari 11 ţări din regiune, respectiv Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.

România are o participaţie de 14% la capitalul Black Sea Trade and Development Bank.

În cei 14 ani de activitate, am finanţat o gamă variată de proiecte în regiune, condiţia esenţială fiind viabilitatea lor. Principalele sectoarea pe care le-am acoperit, până în prezent, au fost sectorul energetic, cel al producţiei şi cel al întreprinderilor mici şi mijocii. Aproape 40% din valoarea portofoliului nostru de credite s-a îndreptat către IMM-uri.

Întreprinderile mici şi mijlocii şi microîntreprinderile reprezintă motorul de creştere al economiilor din regiunea Mării Negre, acesta fiind motivul pentru care ne-am implicat atât de puternic în finanţarea lor. Asistenţa financiară pe care o furnizăm este oferită prin intermediul instituţiilor financiare, bancare şi nebancare, cu care am încheiat parteneriate. Avem, în prezent, peste cincizeci de parteneri.

Un alt domeniu prioritar pentru noi este, după cum am menţionat, cel energetic. Regiunea este bogată în resurse de energie şi dorim să ajutăm ţările membre să le valorifice.

Am finanţat proiecte de energie regenerabilă, precum cea eoliană, solară sau hidrologică.

De asemenea, investiţiile în infrastructura de transport sunt foarte importante, indiferent dacă vorbim despre transport aerian, rutier sau feroviar, precum şi infrastructură sanitară.

În ceea ce priveşte sectorul producţiei, am finanţat, anul trecut, producătorul grec de lactate "Olympus", prezent şi în România.

Susţinem şi comerţul intraregional şi exporturile ţărilor din regiune în afara acestora.

Am finanţat, până în prezent, 300 de proiecte la nivel regional, suma oferită ridicându-se la 2,958 miliarde euro, din care s-au tras efectiv 2,5 miliarde euro.

În România am acordat finanţare pentru 24 de proiecte, din 28, câte au fost aprobate, valoarea acesteia ridicându-se la aproape 200 milioane euro.

Avem o limită inferioară şi una superioară pentru sumele pe care le oferim. Minimul este de patru milioane euro, în timp ce maximul de 46 milioane euro, în cazul proiectelor dezvoltate de sectorul privat, respectiv 92 milioane euro, pentru proiectele autorităţilor publice.

Finanţarea noastră se îndreaptă cu preponderenţă către sectorul privat, 83% din sumele acordate fiind destinat acestuia.

Reporter: De ce aţi decis să încheiaţi acest parteneriat cu Patria Credit?

Mustafa Boran: Microfinanţarea este foarte importantă pentru noi, pentru că permite instituţiilor care o oferă să ajungă la un număr mare clienţi. În general, instituţiile financiare internaţionale nu oferă sume de valoare atât de redusă, ci doar finanţări mai mari, motiv pentru care încercăm să acoperim această zonă.

Doar în acest an, am semnat alte trei acorduri cu instituţii specializate în microfinanţare, din alte ţări din regiune.

Patria Credit se dezvoltă, devenind un jucător important în domeniul microfinanţării şi putând să ofere sumele contractate către companiile cele mai potrivite. A acumulat experienţă şi expertiză în microfinanţare, care este un domeniu plin de provocări, şi avem încredere că aceste este doar începutul parteneriatului nostru.

Reporter: Vă aşteptaţi ca, pe viitor, să fie disponibile sume mai mari pentru instituţiile financiare nebancare specializate pe anumite segmente de clienţi, în condiţiile în care, potrivit unor opinii, băncile nu dispun de o cunoaştere suficient de aprofundată a clienţilor?

Mustafa Boran: Motivul pentru care, în trecut, am preferat să încheiem parteneriate cu băncile a fost că baza de investitori a României era prea redusă. Pe măsură ce economia ţării se dezvoltă, companiile cresc şi posibilitatea să lucrăm în mod direct cu ele este tot mai mare. Ne aşteptăm ca, pe viitor, să colaborăm cu un număr tot mai mare de companii şi instituţii financiare nebancare.

Acest lucru nu înseamnă, însă, că întoarcem spatele băncilor. Sumele pe care le oferim nu reprezintă un sprijin acordat doar instituţiilor financiare, ci şi clienţilor acestora.

Scopul final este ca banii să ajungă la firmele de dimensiune mică, firme cu care nu putem să lucrăm în mod direct.

Reporter: Cum vedeţi problemele pe care le întâmpină creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii la nivelul regiunii Mării Negre?

Mustafa Boran: Nu este uşor să finanţezi o companie de dimensiune medie sau mică, din cauză că un astfel de client nu are o raportare contabilă la fel de bună precum o firmă mare.

Nu cred că instituţiile financiare nu doresc să lucreze cu IMM-uri. Provocările pe care acest lucru le presupune sunt mai mari decât în cazul clienţilor mari.

Atâta timp, însă, cât IMM-urile vor continua să reprezinte coloana vertebrală a economiilor ţărilor din regiune, vor exista şi instituţii financiare dispuse să le crediteze. Ţările noastre nu au companii multinaţionale, decât foarte puţine, ele bazându-se pe firmele mici şi medii.

IMM-urile şi microîntreprinderile sunt şi principala sursă de angajare din regiune, iar noi intenţionăm să le susţinem în continuare, prin parteneriatele pe care le încheiem.

Reporter: Cum vedeţi perspectivele de dezvoltare ale regiunii Mării Negre?

Mustafa Boran: Această regiune este mai puţin dezvoltată decât alte zone din Europa, însă potenţialul său de creştere este ridicat.

Investiţiile străine s-au diminuat, în ultimii ani, din cauza crizei financiare, însă consider că există interes din partea unor mari companii să vină în regiune, datorită costului mai mic cu forţa de muncă şi alţi factori de producţie.

Ţările noastre nu dispun de suficient capital intern, motiv pentru care sunt dependente de capital extern pentru dezvoltare. Ca să atragem acest capital, trebuie să ne facem, însă, temele în ceea ce priveşte îmbunătăţirea infrastructurii, realizarea de reforme structurale şi creşterea atractivităţii climatului investiţional. România a înregistrat progres în această privinţă.

Reporter: Ce impact anticipaţi că va avea parafarea, de către Republica Moldova şi Georgia, a acordului de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană?

Mustafa Boran: Nicio ţară din regiune nu poate să se dezvolte în condiţiile unei economii închise. Este nevoie ca toate să aibă relaţii comerciale şi de investiţii cu alte ţări. Uniunea Europeană este una dintre cele mai mari forţe economice ale lumii, iar o cooperare cu ea este benefică oricărui partener.

Republica Moldova şi Georgia sunt ţări mici, cu economii puţin diversificate şi baze investiţionale reduse, motiv pentru care consider că acest parteneriat nu poate decât să le ajute să se dezvolte. Georgia a realizat o serie de reforme structurale, care au avut drept consecinţă crearea unui mediu de afaceri mai atractiv, în absenţa unui acord precum cel parafat. Înţelegerea agreată la sfârşitul lunii trecute va stimula continuarea reformelor.

Reporter: Vă mulţumesc!