Patru consorţii ar putea rămâne în cursa pentru concesionarea tronsonului de autostradă Comarnic - Braşov

Patru din cele 12 consorţii care participă la licitaţia pentru concesionarea tronsonului de autostradă Comarnic - Braşov ar putea rămâne în cursa pentru selectarea câştigătorului, potrivit informaţiilor remise Rompres de Ministerul Transporturilor. Consorţiile care vor rămâne în cursă sunt: Vinci (Franţa) şi Aktor (Grecia), Colas şi Bouygues (Franţa), Bilfinger Berger (Germania) - Porr (Austria) şi Strabag (Austria). Compania elenă Aktor a anunţat deja că a fost selectată pe această listă scurtă. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Româ­nia va purta cu cele patru consorţii un dialog competitiv pentru selectarea celei mai bune oferte pe baza cerinţelor CNADNR. Contractul cu consorţiul câştigător va fi semnat cel mai probabil la începutul anului viitor, în condiţiile în care procedura de selectare va dura minimum şase luni. Pentru construcţia tronsonului Comarnic - Braşov au fost depuse 12 oferte, cele mai mari companii de construcţii asociindu-se pentru a câştiga licitaţia. Printre cele 12 consorţii se află şi Astaldi (Italia) - FCC (Spania) - Alpine (Austria), Swietelsky (Austria), care conduce un consorţiu din care fac parte şi companiile româneşti Delta ACM şi Euro Construct Trading, consorţiul condus de compania portugheză Mota Engil, consorţiul francezo - maghiar Eiffage - Vegyepszer, italienii Impregilo - Itinera, consorţiul grecesc J&P Avax şi Athena. De asemenea, au participat la licitaţie şi două consorţii din Israel. Potrivit CNANDR, câştigătorul licitaţiei va proiecta, construi şi întreţine autostrada pe o perioadă de aproximativ 30 de ani, costurile pentru proiectare şi construcţie fiind estimate la circa un miliard de euro (fără TVA). Autorităţile au de ales între mai multe sisteme de concesiune, fie prin taxa directă, fie prin intermediul unei sume achitate de stat către concesionar. Vehiculele care circulă pe tronsonul respectiv pot fi detectate prin intermediul unui abţibild care va fi lipit pe parbrizul maşinii, identificabil prin satelit, procedura posibilă prin intermediul unor programe dezvoltate de Uniunea Europeană, precum Egnos sau Galileo. Astfel, pe tronsonul respectiv nu va mai fi introdus sistemul unor porţi la care maşinile să oprească pentru a achita taxa, în cazul în care concesiunea se va face prin taxă directă. Tronsonul de autostradă Bucureşti - Braşov va avea o lungime de 58 de kilometri, 57 de poduri, pasaje şi viaducte, precum şi spaţii şi servicii, urmând să fie proiectat pentru viteze între 80 şi 120 de kilometri pe oră.