Micii comercianţi din ţara noastră intenţionează să înfiinţeze o asociaţie patronală, care să le reprezinte interesele şi să-i ajute să fie competenţi pe piaţa noastră şi în celelalte ţări.
Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, a precizat, ieri, într-o conferinţă de profil, că retailerii noştri de talie mică se confruntă cu numeroase probleme, una dintre acestea fiind reprezentată de marile lanţuri de comercianţi.
Potrivit domniei sale, faptul că marile magazine sunt amplasate inclusiv în centrele oraşelor este un obstacol în calea funcţionării şi dezvoltării reţelelor comerciale mici, afirmă domnul Butnariu, subliniind: "În celelalte ţări europene, marile magazine sunt aşezate la periferiile oraşelor. În România, însă, acestea sunt amplasate în zone centrale şi ultracentrale, fapt care duce la perturbarea concurenţei, distorsionând atuurile pe care le au micii retaileri. Aceştia luptă cu mentalitatea cumpărătorilor, personalizând efectiv marfa pe gustul fiecărui client".
Preşedintele CCI Iaşi nu exclude o formulă de asociere între micii retaileri şi marile lanţuri de magazine.
Comercianţii de talie mică văd o concurenţă şi în retailerii foarte mici, respectiv "magazinele de familie, care se regăsesc în scările blocurilor".
• Firmele mici, aproape de blocarea activităţii, din cauza plăţii TVA la încasare
O altă problemă a retailerilor de talie mică, ce se extinde la nivelul tuturor întreprinderilor mici şi mijlocii, este aplicarea sistemului de plată a TVA la încasarea facturii.
Potrivit lui Paul Butnariu, "lipsa de predictibilitate a cash-flow-ului, sincopele de lichiditate generate de plata aleatorie a TVA, precum şi pierderea contractelor comerciale cu clienţii care sunt companii mari şi preferă să lucreze cu firme care aplică regimul tradiţional de TVA (n.r. în cazul în care lucrează cu firme mici, care aplică sistemul de plată a TVA la încasarea facturii, clienţii mari nu-şi pot deduce TVA decât în momentul în care achită contravaloarea acestei taxe către furnizori) sunt doar câteva exemple de pericole ce pândesc IMM-urile în ultima vreme".
Reprezentantul CCI Iaşi a precizat că, de câteva luni, o serie de firme mici se plâng de efectele negative pe care le resimt după aplicarea noului sistem de plată a TVA, fiind aproape de momentul în care le va fi blocată activitatea.
Preşedintele CCI Iaşi a mai precizat că, în ţara noastră, există zone care se află într-un "avânt" de dezvoltare şi zone care trec printr-o gravă subdezvoltare. În aceste condiţii, domnia sa propune ca aceste zone să fie declarate ca fiind defavorizate, subliniind că Executivul ar trebui să facă lobby la nivelul UE pentru susţinerea regiunilor respective.
Paul Butnariu consideră că 2013 este un an care va avea "un final foarte greu pepntru IMM-uri, iar toate modificările legislative, în loc să le ajute şi să contribuie la stimularea creşterii economice, ar putea deveni o frână pentru acest segment".
• Petiţie împotriva noilor prevederi ale Directivei pe tutun
Un număr de 22.000 de mici comercianţi au semnat o petiţie împotriva noilor prevederi propuse pentru revizuirea Directivei Europene privind produsele din tutun, pe care au transmis-o autorităţilor. Retailerii avertizează că activitatea lor este pusă în pericol de o posibilă escaladare a comerţului ilicit şi a contrafacerilor în domeniu.
"Pentru noi, retailerii mici şi mijlocii, orice reglementare care are potenţial să mute clienţii către economia gri înseamnă un pas mai aproape de faliment", a declarat, ieri, George Brotoiu, directorul general al lanţului comercial "Gulliver", iniţiatorul petiţiei.
Domnia sa a precizat că retailerii fac apel la autorităţi să ţină cont de implicaţiile locale ale modificărilor propuse pentru Directiva Europeană.
"Am luat decizia să creăm o asociaţie patronală a comercianţilor mici şi mijlocii, care să se ocupe specific de chestiunile majore din activitatea acestor IMM-uri, asociaţie care va fi funcţională începând cu toamna acestui an", a mai spus Brotoiu.
Potrivit previziunilor, peste 70.000 de retaileri din toată ţara vor fi afectaţi de aceste măsuri, în cazul în care vor fi adoptate, prevederile Directivei conducând la scăderea semnificativă a locurilor de muncă.
Încasările noastre la bugetul de stat ar putea scădea cu 200 de milioane de euro, dacă propunerile pentru revizuirea Directivei pe tutun vor fi adoptate, arată un studiu realizat de Roland Berger Strategy Consultants. Cercetarea precizează că noua Directivă va conduce şi la reducerea locurilor de muncă, acestea urmând să fie mai puţine cu 19.000.
Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European (PE) analizează propunerea de revizuire a Directivei europene pe tutun care a fost adoptată de Comisia Europeană (CE) în luna decembrie a anului trecut.
Actul legislativ propus prevede, printre altele, adoptarea unor măsuri precum introducerea ambalajelor generice (prin eliminarea tuturor formelor de prezentare a mărcii, cu excepţia numelui de marcă ce ar fi prezentat într-un font uniform şi identic pentru toate brandurile existente pe piaţă), interzicerea afişării produselor la punctele de vânzare, mărirea pictogramelor cu avertismente de sănătate de la 30% la 75% din suprafaţa pachetului, stabilirea unei liste comune de ingrediente permise sau interzise pentru utilizare în produsele din tutun, interzicând utilizarea de ţigarete, tutun de rulat şi produse din tutun nefumigene cu arome caracteristice.
Dacă aceste propuneri vor fi adoptate de Parlamentul European, vânzările ilicite ar putea creşte, în funcţie de situaţie, cu o proporţie de 26% până la 55%, în UE. La noi, contrabanda cu ţigări va creşte până la 65%, potrivit studiului citat.
Roland Berger estimează o ieftinire între 1% şi 14% a pachetelor de ţigări, pe piaţa legală şi cu până la 34%, pe piaţa ilicită.
Aceste aspecte au fost sesizate în mai multe ocazii Asociaţia Profesională pe Filiera Tutun, care a transmis scrisori către Comisia Europeană pentru semnalarea efectelor noii Directive.
• Axe prioritare noi, pentru extinderea prezenţei IMM-urilor în Programele Operaţionale
IMM-urile reprezintă componenta cea mai importantă a economiei noastre, fiind singurele generatoare de noi locuri de muncă, în acest moment, potrivit lui Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Domnia sa a precizat, ieri, că, în perioada 2000-2010, întreprinderile mici au creat 494.000 de locuri de muncă, în timp ce întreprinderile mari au pierdut 760.000 de locuri de muncă.
CNIPMMR a făcut mai multe propuneri de modificare a Programelor Operaţionale derulate din bani europenei, în vederea unei includeri extinse a sectorului IMM în cadrul acestora.
Printre măsurile propuse, se numără înfiinţarea unor noi axe prioritare, cum ar fi înfiinţarea şi dezvoltarea microîntreprinderilor prin POSCCE sau dezvoltarea instrumentelor financiare pentru proiectele inovative.
Ovidiu Nicolescu este de părere că trebuie susţinute profesiile noi, din cadrul "smart economy" (clustere, poli de competitivitate etc.).
Întreprinderile se confruntă, printre altele, cu o birocraţie excesivă, cu bariere administrative, fiscalitate ridicată, acces greoi la finanţare, potrivit Ancăi Ionescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.
Domnia sa a menţionat că ministerul de resort are în vedere mai multe acţiuni pentru îndreptarea acestei situaţii, printre care se numără: dezvoltarea serviciilor bancare şi non-bancare pentru IMM, modificarea legii parteneriatului public-privat şi a legii insolvenţei, propuneri pentru scăderea fiscalităţii, precum şi modificarea legii privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor.