PĂUNESCU, BNR: PENTRU EVITAREA PROCESELOR, "Contractele de credit trebuie înţelese integral înainte de semnare"

Persoanele care doresc să ia un credit de la bancă ar trebui să înţeleagă toate clauzele contractului, să solicite lămuriri suplimentare de la instituţia de credit, pentru a evita să ajungă în imposibilitate de plată şi să apeleze la instanţă, a declarat Alexandru Păunescu, directorul Direcţiei Juridice din cadrul BNR.

Domnia sa a explicat: "Clienţii băncilor care doresc să ia un credit trebuie să clarifice cu instituţia de credit toate aspectele contractului înainte de a semna, în loc să ajungă ulterior în instanţă, ceea ce presupune bani, nervi şi nesiguranţa unei decizii date de către instanţă. Contractul trebuie înţeles în totalitate, jena ar trebui să dispară din dialogul dintre bănci şi clienţi, pentru că, dacă un client nu înţelege ce înseamnă o clauză, ar trebui să întrebe".

Clientul trebuie să cunoască dinainte ce presupune contractul de credit, la ce riscuri se expune şi dacă este bine să acceseze produsul respectiv sau nu, consideră Alexandru Păunescu.

"Fiecare client este tratat de bancă cu importanţa necesară şi cuvenită sau ar trebui să fie, acum pădure fără uscături nu există, dar asta este ceea ce ne dorim", afirmă oficialul BNR.

Domnia sa încurajează clienţii bancari să insiste pentru a li se oferi lămuriri suplimentare sau să apeleze la o organizaţie de drepturi ale consumatorului, care pun la dispoziţie consultanţă juridică, pentru a afla ce poate face mai departe.

Directorul juridic al Băncii Centrale a continuat:

"Totuşi, rolul de educaţie financiară este al băncii, de lămurire a termenilor contractuali, de a-mi spune tot ce am nevoie să-mi spună atunci când iau un credit, de a-mi spune «nu lua pachetul acesta pentru că este posibil să te defavorizeze; de exemplu, pentru acoperirea riscului valutar, veniturile tale sunt în lei şi vrei să iei în euro, este posibil să vorbim de un risc valutar pe care să nu-l poţi acoperi» şi cel mai bun exemplu este cel cu creditul în franci elveţieni, care s-a devalorizat fantastic raportat la 2007 şi cu privire la care tot vorbim în această perioadă şi suntem în prezenţa unor acte normative care de care mai năstruşnice şi care în niciun caz nu ţin de împărţirea riscului între clienţi şi bănci, ci se încearcă comutarea riscului de pe clienţi în totalitate pe bancă. Nu e normal nici ca un client să suporte toate riscurile, dar nici ca o bancă să le suporte pe toate".

Este de preferat ca băncile să prezinte clienţilor produse pe care să le înţeleagă înainte de a semna, pentru că, altfel, există riscul ca aceştia să intre în incapacitate de plată peste câteva luni şi să "îngroaşe lista aceea de clienţi care sunt înscrişi la diverşi avocaţi".

Costurile de intrare şi de ieşire de pe lista respectivă sunt necunoscute, afirmă Alexandru Păunescu, adăugând: "Atunci este mai bine ca banca să-i prezinte clientului produsul, să se ocupe de educaţia lui financiară de bază, măcar să înţeleagă clauzele contractuale pe care şi le asumă, decât să nu-i spună clientului, să ascundă comisioane şi apoi acesta să nu fie în stare să îşi plătească ratele".

În ceea ce priveşte întârzierea relansării creditării, directorul juridic al BNR este de părere că există o problemă de ambele părţi. "Pe de o parte există un deficit de cerere, pentru că sunt clienţii speriaţi, nu mai au venituri, sunt supraîndatoraţi, iar pe de altă parte se constată un deficit de ofertă, întrucât băncile, expunându-se la clauze abuzive şi insolvenţe, nu mai sunt dispuse să dea credite sau vor să le dea mai scump", a opinat domnia sa.

Reprezentanţii BNR au solicitat instituţiilor de credit să depună "toate eforturile" ca să preîntâmpine apariţia unor litigii cu clienţii, având în vedere riscul reputaţional pe care acestea îl au pentru bănci, precizează Alexandru Păunescu.

Domnia sa afirmă: "În repetate rânduri, reprezentanţi ai Băncii Naţionale au solicitat, au atras atenţia asupra riscurilor de pierdere, efecte pecuniare asupra instituţiei de credit, în contextul existenţei unor litigii. Am solicitat instituţiilor de credit să depună toate eforturile astfel încât să preîntâmpine apariţia unor litigii. Evident, acest lucru este imposibil. Este de ajuns să ne uităm doar în presă cât de mediatizate sunt aceste litigii, cât de afectată este imaginea şi reputaţia băncilor acestora".

• "Riscul reputaţional - declanşat de apariţia unui litigiu"

Momentul apariţiei riscului reputaţional este, în opinia directorului juridic al BNR, cel în care se declanşează un litigiu, finalizarea acestuia în favoarea sau defavoarea băncii majorând sau coborând riscul reputaţional.

"În momentul în care s-a declanşat un litigiu în care este implicată o instituţie de credit, acesta devine public, iar media nu face altceva decât să promoveze existenţa unor astfel de litigii", a declarat Alexandru Păunescu.

Implicarea juriştilor în activităţile curente ale instituţiilor de credit este necesară, riscul juridic fiind semnificativ, întrucât pierderea băncii generată de producerea riscului poate fi nelimitată, subliniază oficialul Băncii Centrale, care a adăugat: "Consilierii juridici trebuie să fie nu doar consultaţi înainte de luarea deciziilor, dar şi implicaţi în acest proces. Nu cred că rolul juriştilor din bănci este atât de important pe cât ar trebui să fie. O instituţie de credit ar trebui să fie extrem de robustă, dar şi de nesăbuită, dacă a decis să nu stabilească o recunoaştere independentă a managementului riscului juridic".

Regulamentul BNR nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit defineşte riscul de credit drept "risc de pierdere ca urmare atât a amenzilor, penalităţilor şi sancţiunilor de care instituţia de credit este pasibilă în caz de neaplicare sau aplicare defectuoasă a dispoziţiilor legale sau contractuale, cât şi a faptului că drepturile şi obligaţiile contractuale ale instituţiei de credit şi/sau ale contrapartidei sale nu sunt stabilite în mod corespunzător".