PĂUNESCU, CONSILIER AL GUVERNATORULUI BNR: BNR ar trebui să se retragă din Comisia româno-rusă care discută problema Tezaurului

Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), membru al Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv a Tezaurului, consideră că statului român îi lipseşte internaţionalizarea acestei chestiuni.

"Eu cu mulţi diplomaţi străini de la Bucureşti am discutat şi spuneau că e prima dată când aud de aşa ceva. Deci, nu numai Brejnev sau Gorbaciov se mirau de aşa ceva. Iată şi diplomaţi străini bine interesaţi de România care nu ştiu acest lucru. Nu se spune. Lumea nu ştie şi e o problemă importantă", a susţinut Păunescu la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).

Consilierul BNR a participat, ieri, la dezbaterea cu titlul "Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu", desfăşurată în expoziţia permanentă "Tezaurul Istoric" a MNIR, în organizarea instituţiei gazdă în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) şi BNR.

În opinia acestuia, Comisia comună româno-rusă este deja o punte de legătură care oferă un contact: "Comisia a acţionat şi a făcut tot ce a putut la nivelul ei ca să se continue discuţiile. Era mai bine fără comisie? Eu zic că e mai bine cu comisie. E deja o punte de legătură, cât de mică, ce îţi oferă acest contact. Partea rusă, într-un protocol, spune la un moment dat: «Partea rusă recunoaşte că BNR şi-a depus Tezaurul la Moscova... şi rămâne ca sarcină a părţii ruse să caute documente care să ateste acest lucru». Deci, ei, într-un fel, recunosc protocoalele semnate".

El consideră că BNR ar trebui să se retragă din această comisie.

"Pentru noi, Banca Naţională, vă spun că e momentul să ne retragem din Comisie. În sensul că noi am predat Comisiei tot ce aveam şi că nu avem ce să mai arătăm şi să mai demonstrăm", a adăugat consilierul.

În opinia acestuia, volumul "Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani", de Marian Voicu, prezentat în cadrul evenimentului de la MNIR, ar trebui să fie şi pe masa de lucru a Comisiei şi ar trebuie tradus în limba rusă şi în limba engleză.

• Ministerul de Extern rus: "Este treaba istoricilor

să caute rezerva de aur

a României în Rusia"

Problema rezervei de aur a României are o latură istorică importantă şi îi revine în primul rând unei echipe bilaterale de istorici să se ocupe de această chestiune, a declarat, recent, Ministerul Afacerilor Externe rus agenţiei TASS, în urma afirmaţiilor şefului Băncii Naţionale a României că Moscova nu a înapoiat încă Bucureştiului rezerva de aur trimisă pentru a fi păstrată în siguranţă în Imperiul Rus în urmă cu 100 de ani.

În Primul Război Mondial, când România se confrunta cu riscul de a fi ocupată de armatele Triplei Alianţe, autorităţile de la Bucureşti au decis să trimită principalele valori ale ţării în Imperiul Rus, un aliat al Regatului României la acea vreme, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu, adăugând: "Predarea rezervei de aur a României este confirmată de documente autentice, semnate de ambele părţi (de guvernele român şi rus), dar nu a fost încă returnată, chiar şi după 100 de ani".

Potrivit arhivei BNR, tezaurul trimis la Moscova în 1916 a constat din 1.738 de lăzi conţinând monede de aur şi lingouri, precum şi lădiţe cu bijuterii ale reginei Maria a României. Alte 188 de cutii au fost trimise în 1917.

Mugur Isărescu a spus că unele dintre obiectele de valoare s-au întors în România în 1935 şi 1956, dar nu a existat un singur gram de aur.

Potrivit unor acorduri ruso-române, toate problemele istorice, inclusiv problema tezaurului românesc, au fost lăsate în afara tratatului politic privind relaţiile de prietenie şi cooperare semnat de Rusia şi România în iulie 2003, reaminteşte MAE rus. În acelaşi timp, o comisie nonguvernamentală comună de istorici a fost formată pentru a desfăşura activităţi de cercetare cuprinzătoare în relaţiile ruso-române, inclusiv chestiunea rezervei de aur lipsă. Comisia şi-a început activitatea în octombrie 2004. Directorul Institutului de Istorie Mondială al Academiei de Ştiinţe a Rusiei Aleksandr Ciubarian şi membrul Academiei Române Ioan-Aurel Pop sunt copreşedinţii comisiei.

Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului, s-a reunit la Sinaia în zilele de 25 şi 26 martie, după o pauză de 10 ani, lucrările sale desfăşurându-se într-o atmosferă "deschisă şi constructivă", informa MAE atunci într-un comunicat de presă. "Părţile au continuat schimbul de opinii privind diferite aspecte referitoare la Tezaurul României, inclusiv la valorile Băncii Naţionale a României depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial, precum şi la restituirile din 1935 şi din 1956 de către Uniunea Sovietică ale unor părţi din valorile româneşti", preciza MAE, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Declaraţia comună a miniştrilor Afacerilor Externe din 2003, părţile au convenit dinamizarea activităţii comisiei, aprofundarea activităţii de identificare a documentelor în arhive, iniţierea elaborării unor publicaţii comune, precum şi înfiinţarea unor grupuri comune de experţi pentru cercetarea documentelor de arhivă.

De asemenea, părţile au convenit ca următoarea sesiune a comisiei să aibă loc în Federaţia Rusă, la Moscova, în a doua parte a anului 2017.