BRD Groupe Societe Generale a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, un profit net de 37 milioane lei, de aproape trei ori mai mare decât în perioada similară din 2013, pe fondul reducerii provizioanelor, conform unui raport al băncii oferit Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Brokerii din piaţa de capital spun că rezultatele afişate de BRD sunt peste aşteptări, însă atenţionează că revenirea băncii trebuie confirmată în perioada următoare.
Soldul creditelor brute acordate de BRD persoanelor fizice a fost de 17,2 miliarde lei, în trimestrul I, în creştere cu 1,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
De asemenea, depozitele au crescut cu 6,9% în comparaţie cu primul trimestru din 2013, conducerea băncii considerând că această apreciere a fost susţinută de evoluţiile la nivelul persoanelor fizice şi juridice.
Raportul credite nete/depozite s-a îmbunătăţit, ajungând la 79,5%, faţă de 94,6% la sfârşitul lunii martie 2013.
Venitul net al BRD a scăzut cu 12,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentanţii băncii fiind de părere că această coborâre este cauzată de scăderea marjei nete de dobândă, generată de ponderea mai mică a creditelor nete şi de creşterea rezervei de lichiditate, se arată în raport. Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu peste 13%, la 375 milioane lei.
Banca a continuat procesele de optimizare a costurilor, fapt ce a condus la o reducere cu 2,8% a cheltuielilor operaţionale comparativ cu primul trimestru al anului 2013.
Phillip Lhotte, preşedinte şi director general la BRD a declarat: "Vom continua să lucrăm la normalizarea costului riscului şi vom continua eforturile de implementare a măsurilor de optimizare a costurilor. Concomitent, rafinarea proceselor de acordare a creditelor va crea premisele creşterii activităţii de creditare atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru companii".
Marcel Murgoci, director de operaţiuni la "Estinvest" Focşani ne-a declarat: "Important este faptul că BRD a reuşit să treacă pe plus, în condiţiile în care banca a înregistrat pierderi în ultimii doi ani. Se speră ca anul acesta să fie unul bun, şi să închidă pe plus".
• Marcel Murgoci, "Estinvest" Focşani: "Nu mă aştept la evoluţii spectaculoase din partea acţiunilor BRD"
Domnia sa adaugă: "Din punct de vedere al evoluţiei acţiunilor, nu mă aştept la rezultate spectaculoase, în condiţiile în care investitorii vor aştepta şi rezultatele din următorul trimestru pentru a-şi face o părere concludentă despre BRD".
Domnia sa este de părere că aceste rezultate bune înregistrate de bancă nu sunt de ajuns, ele trebuind fi confirmate şi în perioada următoare a anului.
Simion Tihon, broker la "Prime Transaction", ne-a spus: "Rezultatele raportate de BRD pentru primul trimestru se află în zona aşteptărilor optimiste. BRD a reuşit să treacă pe profit în trimestrul unu din 2014 pe fondul scăderii cheltuielilor cu provizioanele".
Domnia sa adaugă: "Chiar dacă într-un ritm mai puţin alert, rata creditelor neperformante a continuat să crească. În contextul îmbunătăţirii condiţiilor din mediul bancar, cu aşteptări optimiste pentru următoarele decizii a Băncii Central Europene, există premise de consolidare a acestor rezultate".
Rata creditelor neperformante conform IFRS a ajuns la 24,9% la sfârşitul lunii martie 2014 (faţă de 24,8% la 31 decembrie 2013), în timp ce rata creditelor neperformante conform definiţiei Băncii Naţionale (Pierdere 2), a fost de 21,8% la martie 2014, în linie cu media sistemului bancar.
Costul net al riscului a scăzut cu 29,7% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2013, atingând 298 puncte de bază (faţă de 393 puncte de bază la sfârşitul primului trimestru al anului 2013). Rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante conform IFRS s-a îmbunătăţit, ajungând la 70,9% la martie 2014 (faţă de 68,9% la finalul anului 2013).
• Florin Irimin, "SAI Intercapital Investment Management": "Rezultatele BRD sunt în ton cu aşteptările"
Florin Irimin, director general adjunct la "SAI Intercapital Investment Management", este de părere că rezultatele afişate de BRD sunt un semnal pozitiv pentru piaţă.
"Rezultatele BRD sunt în aşteptări, dar este foarte important să vedem o confirmare la viitoarele raportări de la jumătatea anului, pentru a ne face o idee clară", spune Florin Irimin.
Magda Sirghe, analist financiar la "Tradeville", spune că rezultatele BRD raportate pentru trimestrul I din 2014 sunt peste aşteptările sale, atât în ceea ce priveşte costul net al riscului de credit, care s-a diminuat considerabil comparativ cu T1 din 2013, cât şi în privinţa profitului net: "Aşa cum am estimat, venitul net bancar s-a diminuat faţă de perioada de comparaţie, în principal ca urmare a scăderii venitului net din dobânzi, iar cheltuielile operaţionale s-au redus ca urmare a politicii băncii de control strict şi optimizare a acestora".
Domnia sa este de părere că banca va putea să se menţină pe profit şi în trimestrul următor, după ce în 2013 s-a preocupat de consolidarea acoperirii creditelor neperformante cu provizioane.
"Se pare că în 2013 conducerea la vârf a practicat această politică de întărire a structurii bilanţului pentru ca, începând cu 2014, banca să raporteze o evoluţie financiară pozitivă", adaugă analistul financiar care completează: "Totodată, cotele de piaţă stabile, controlul strict al costurilor operaţionale, creşterea gradului de autonomie financiară sunt factori care ar putea genera o îmbunătăţire a rezultatelor financiare, deşi mediul economic rămâne dificil".
Magda Sirghe se aşteaptă, pe termen scurt, la o evoluţie uşor pozitivă a titlurilor BRD, în special dacă sentimentul general al pieţei sau cel asociat sectorului bancar devin mai optimiste: "Momentan, piaţa este marcată de volatilitate, asociată evenimentelor din Ucraina. Pe termen mai lung, titlurile BRD pot atinge consensul Reuters privind preţul ţintă de 9,50 lei/acţiune, cu condiţia să nu apară surprize pentru Societe Generale, acţionarul majoritar al BRD, legate de rezultatele testelor de stres desfăşurate de Banca Centrala Europeană".
Domnia sa concluzionează: "În acest moment, comparativ cu emitenţii europeni din domeniu, titlurile BRD se tranzacţionează la valori situate uşor peste nivelul preţurilor teoretice ale multiplului preţ pe valoare contabilă P/B (7.3576 lei), potrivit rezultatelor generate de instrumentul nostru automatizat de analiza «BVB vs Europa»".
Acţiunile BRD au scăzut ieri cu 0,24%, la Bursa de Valori Bucureşti, încheind şedinţa la 8,23 lei/unitate.
• Cercel, BRD: Adoptarea euro în 2019 este realistă, dobânzile la lei vor fi legate la Euribor
Adoptarea euro în 2019 este un obiectiv realist, la 12 ani după aderarea la UE, din care următorii 5 ani ar trebui să fie concentraţi pe convergenţa reală, iar accentul pe creditarea în lei nu va fi o problemă pentru că dobânzile vor fi legate la Euribor, afirmă vicepreşedintele BRD, Claudiu Cercel.
"Aceia care au dobânzi fixe în contracte pentru creditele în lei vor plăti în continuare aceleaşi dobânzi. Însă, pentru cei mai mulţi, cei cu dobânzi variabile, se va face un schimb de benchmark. Euribor va lua locul ROBOR", a afirmat oficialul Groupe Société Générale, citat de Mediafax.
Cercel a arătat că singura logică de transformare a creditelor în lei cu dobânzi variabile ar fi modificarea referinţei, cu păstrarea marjelor fixe, ceea ce ar corespunde şi cu realitatea de la acea dată, întrucât apropierea dobânzilor de cele din UE reprezintă una dintre condiţionalităţile de aderare la zona euro.
Potrivit lui Claudiu Cercel, în primii şapte ani de la aderare, România s-a concentrat pe îndeplinirea criteriilor nominale de convergenţă, iar în următorii cinci ani autorităţile ar trebui să vizeze convergenţa reală.
Conversia creditelor ar putea să dezavantajeze debitorii persoane fizice şi juridice care au luat credite cu dobândă fixă şi să îi avantajeze pe cei cu dobânzi variabile legate de piaţă.
Nivelul ROBOR a fost istoric peste rata Euribor, în principal pentru că dobânda de politică monetară a Băncii Naţionale a Românei a fost cu mult peste cea stabilită de Banca Centrală Europeană.
ROBOR la 3 luni, cea mai folosită referinţă utilizată de bănci, a fost miercuri de 3,2%, în timp ce Euribor, pe aceeaşi scadenţă, a fost de 0,34%.
Deşi adoptarea euro presupune şi o apropiere a dobânzilor, un alt criteriu îl reprezintă volatilitatea limitată a cursului de schimb. Pentru a evita ieşiri masive de capital, mai ales într-o economie dependentă de investiţii străine directe, BNR va fi obligată să ofere o primă de dobândă, ceea ce înseamnă că un anumit diferenţial se va păstra până la momentul adoptării euro, chiar dacă BCE ar putea să revină la dobânzi mai înalte în acest interval.
Cei mai avantajaţi vor fi românii care au luat credite prin programul Prima Casă, cu garanţii de stat, în lei, unde marja peste ROBOR este de aproximativ două puncte procentuale. În varianta anterioară a programului Prima Casă, când creditele acordate erau aproape în totalitate în euro, marja era de patru puncte procentuale peste Euribor la trei luni.
România a transmis Comisiei Europene noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro "va deveni un obiectiv realizabil şi necesar" la data de 1 ianuarie 2019.
În acelaşi timp, într-un comunicat al Ministerului Finanţelor se arată că ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a participat, marţi, la reuniunea Consiliului ECOFIN şi la reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, de la Bruxelles, unde a anunţat că, pe baza progreselor realizate în privinţa convergenţei reale şi nominale, a evoluţiei reformelor structurale şi a perspectivelor solide de creştere economică, Guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată ţintă pentru aderarea României la zona euro.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat marţi că fixarea unui obiectiv ambiţios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ţării, dar presupune o bună înţelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare şi consens larg politic şi social.
"Stabilirea obiectivului de intrare este o chestiune politică, nu depinde doar de BNR. Contribuim cu materiale, dar este o decizie politică. Părerea noastră este că trebuie să se facă cu un consens politic consistent (...) Personal nu am nimic împotriva ţintelor ambiţioase, dimpotrivă, dacă sunt în măsură să mobilizeze, nu să descurajeze o ţară, un popor, sunt binevenite", a afirmat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, întrebat dacă susţine data înscrisă în proiectul programului de convergenţă.
Şeful băncii centrale a evitat un răspuns tranşant, preferând să repete că un astfel de obiectiv presupune în primul rând un consens larg, în principal politic, dar şi social, inclusiv din partea cultelor religioase, la fel cum s-a întâmplat în 2000, când se negocia aderarea la UE.