Pe piaţa futures, profitul se face şi pe căderi de preţ

Lunile iunie şi iulie au infirmat folclorul bursier românesc referitor la o amorţire bruscă a investitorilor, la reducerea volumelor şi scăderea preţurilor. Spre deosebire de tradiţia ultimilor ani, piaţa de capital românească a avut o vară mai agitată, mai verde şi mai optimistă decît de obicei, cu bani străini intraţi brusc, în căutare de plasamente ieftine şi eficiente. În acest context, puţine au fost acţiunile cotate la BVB care să nu fi îndeplinit condiţiile cerute. Rînd pe rînd, SIF-urile, AMO, TLV, CMP, ca să amintim numai cîteva, au înregistrat creşteri de preţ puternice, susţinute de volume de tranzacţionare record.

Se pare că în încercarea de a ne alinia la modelul vest-european, în care luna august este prin definiţie perioadă de concediu, investitorii de pe piaţa românească au luat o pauză, lăsînd cotaţiile şi rapoartele financiare pentru liniştea unor concedii mai mult sau mai puţin exotice. În acest interval, majoritatea preţurilor au înregistrat uşoare corecţii, sugerînd momentul de respiro din piaţă şi repoziţionarea jucătorilor.

Cei rămaşi în piaţă par să nu aibă altă alternativă decît să aştepte reluarea creşterii, urmărind cu înfrigurare reapariţia culorii atît de iubite de orice "bursuc" din România. Dar dacă aceasta întîrzie să apară? Chiar dacă sună fantasmagoric, pentru actualul nivel de dezvolatare al pieţei de capital româneşti, posibilităţile de cîştig apar şi în momentele de scădere a preţurilor. Verdele şi roşul (culorile simbolizînd creşterile şi respectiv scăderile de preţ) nu sînt văzute cu ochi la fel de buni de cei mai mulţi jucători din piaţă, însă orice investitor abil trebuie să ştie că posibilităţile de cîştig sînt generate de volatilitate, adică modificarea preţurilor, indiferent de direcţia acestora. Tranzacţiile short nu sînt reglementate în România, însă cele futures funcţionează, aduc profituri şi diversifică orizontul oricărui investitor începător sau cu ştate vechi în piaţă.

Cum putea un investitor să cîştige bani frumoşi pe o piaţă în scădere aşa cum este cea românească la început de august? În loc să cumpere în 2 august SIF1 la 8.800 de lei şi să aştepte reluarea creşterii pînă la începutul lui septembrie, ar fi putut vinde la preţul de 9.400 de lei contracte futures avînd ca suport activ aceeaşi acţiune. Imobilizată în acţiuni pe toată această perioadă, suma respectivă nu aducea nici măcar minimul acceptat de orice investitor cu un elementar bun simţ economic - rata dobînzii.

La 12 august, în loc să contabilizeze o pierdere de 300 lei pe acţiune pe piaţa spot (preţul în piaţă era de 8.500 lei), investitorul ar fi înregistrat pe piaţa futures un cîştig de 530 lei (preţ pe piaţa futures 8.870 lei). Un aspect foarte important care trebuie amintit este că suma investită este de aproximativ 10 ori mai mică pe piaţa futures faţă de cea spot. Pe piaţa spot pentru achiziţionarea acţiunilor trebuie imobilizată o sumă de 8.800 lei pe bucată, pe cînd la Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu pentru acelaşi titlu se plătesc 800 lei. La o investiţie de 800 lei cîştigă 530 lei, adică un randament de 66%.

După cum se vede, mărimea cîştigului nu ţine cont de trendul pieţei, însă mărimea contului depinde în mare măsură de abilitatea investitorului de a se folosi de informaţii, zvonuri, instrumente financiare existente şi imaginaţie. Apelînd la instrumentele financiare derivate, investitorii pot să îşi diversifice portofoliile, să speculeze mai eficient şi să îşi protejeze mai ieftin alte plasamente.

Piaţa futures există, funcţionează şi este capabilă să aducă cîştiguri însemnate, indiferent de culoarea de pe monitor.