Pensia specială a Avocatului Poporului, sub lupa CCR

Plenul Curţii Constituţionale a României se va pronunţa, astăzi, cu privire la sesizarea de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea pentru modificarea şi completarea legii nr. 35/1997 privind organizarea şi func-ţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Proiectul de act normativ a fost adoptat de Parlament în cursul anului trecut şi i-a fost trimis, spre promulgare, preşedintelui Klaus Iohannis, în 24 octormbrie 2018. După analizarea textului legii aprobată de majoritatea PSD-ALDE, căreia i s-au alăturat la vot şi reprezentanţii UDMR, precum şi cei ai minorităţilor naţionale, şeful statului a decis, în 12 noiembrie, că legea trebuie să treacă prin filtrul CCR deoarece ar încălca mai multe articole din actul fundamental al ţării.

În sesizarea formulată, Klaus Iohannis arată: "Apreciem că această lege a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor constituţionale ale art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4), iar prin conţinutul său, actul normativ are prevederi care sunt contrare dispoziţiilor constituţionale consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), precum şi prin art. 138 alin. (5) coroborat cu art. 111 alin. (1)".

Primul motiv invocat de şeful statului se referă la faptul că prima cameră sesizată - Camera Deputaţilor - a adoptat legea abia în 13 iunie 2018, cu mult peste cele maximum 60 de zile prevăzute de Constituţie pentru un astfel de act normativ. Iohannis consideră că legea a fost aprobată tacit prin depăşirea termenului constituţional, iar faptul că plenul Camerei s-a pronunţat abia pe 13 iunie, modificând textul iniţiatorului legii, încalcă vădit prevederile art. 75 alin. 2 din Constituţie.

Referitor la termenul de 60 de zile, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 233/1999 că "termenele care privesc desfăşurarea raporturilor constituţionale dintre autorităţile publice, (...) în măsura în care nu se prevede altfel în mod expres, nu se calculează pe zile libere".

Preşedintele susţine că, în privinţa legii Avocatului Poporului, termenul prevăzut de art. 75 alin. (2) din Constituţie a început să curgă la data de 5 martie 2018 şi că termenul iniţial de adoptare tacită a fost de 45 de zile, acesta fiind considerat împlinit la 18 aprilie 2018. Şeful statului consideră că termenul iniţial nu mai putea fi modificat la 14 mai 2018, prin prelungire la 60 de zile, deoarece expirase, ba mai mult, la această dată se împlinise şi termenul maxim constituţional de 60 de zile în care Camera Deputaţilor putea să se pronunţe cu privire la această lege.

În sesizare se mai arată: "Prin continuarea procedurii parlamentare după împlinirea termenului de adoptare tacită şi prin adoptarea legii de către Camera Deputaţilor în calitate de primă Cameră competentă în data de 13 iunie 2018, într-o altă formă decât cea a iniţiatorului şi amendată substanţial, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constituţie".

• Pensie similară unui judecător al CCR, deşi Avocatul Poporului are rang de ministru

În privinţa motivelor intrinseci de neconstituţionalitate a noii legi a Avocatului Poporului, Klaus Iohannis se declară nemulţumit de dispoziţiile art. I punctul 8. Conform textului respectiv, Avocatul Poporului, precum şi persoanele care au exercitat funcţia de Avocat al Poporului, la data pensionării sau recalculării pensiei anterior acordate, beneficiază de pensie stabilită şi calculată conform art. 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Precizăm că art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevede faptul că judecătorii Curţii Constituţionale, la data pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează potrivit legii. Aşadar, legiuitorul a instituit o pensie specială pentru judecătorii Curţii Constituţionale, în cuantum variabil, fără să se refere şi la cei care au exercitat în trecut funcţia de judecător la instanţa constituţională. De asemenea, art. I punctul 9 din lege prevede că pensia de serviciu a Avocatului Poporului se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Cons-tituţionale şi se impozitează conform legii.

Preşedintele consideră că textele celor două articole sunt neclare în ceea ce priveşte cuantumul pensiei rezultate, întrucât nu reiese dacă aceasta se va stabili şi se va actualiza în raport cu indemnizaţia Avocatului Poporului sau cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale. Iohannis reiterează aceleaşi argumente şi pentru faptul că de pensie specială vor beneficia şi adjuncţii Avocatului Poporului, precum şi persoanele care au îndeplinit această funcţie. Şeful statului arată: "Având în vedere că funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu cea de ministru, iar cea de adjunct al Avocatului Poporului cu cea de secretar de stat, beneficiind de aceleaşi drepturi cu aceştia, considerăm că acordarea unor pensii speciale pentru Avocatul Poporului şi adjuncţii săi constituie un privilegiu nejustificat faţă de ceilalţi demnitari cu acelaşi rang. În cadrul aceleiaşi categorii de demnitari, legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora de a beneficia de dreptul la pensie specială decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile şi obiective".

De asemenea, şeful statului este nemulţumit că această pensie specială poate fi cumulată cu indemnizaţia de serviciu, dacă Avocatul Poporului îşi continuă exercitarea mandatului, după împlinirea vârstei de pensionare. Klaus Iohannis consideră că prin aceste reglementări se generează noi cheltuieli de fonduri publice necesare plăţii unor categorii de pensii speciale, pensii anticipate şi a unor cheltuieli cu veniturile încadrate pe alte grile de salarizare. Toate aceste prevederi ar da naştere unor cheltuieli financiare care sunt de natură să majoreze cheltuielile bugetului de stat şi pe cele ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

• Noua lege instituie privilegii pentru funcţionarii instituţiei

În sesizarea formulată de Klaus Iohannis se mai arată că neconstituţionale sunt şi prevederile punctului 10 al art.I care stabilesc că, dacă în funcţia de Avocat al Poporului este numit un consilier juridic sau o persoană din cadrul instituţiei Avocatul Poporului, rezervarea postului acestuia/acesteia este obligatorie.

În opinia şefului statului, prin aceas-tă prevedere se instituie un privilegiu neconstituţional pentru foştii adjuncţi ai Avocatului Poporului la ocuparea unui post în cadrul instituţiei, în detrimentul altor persoane care ar îndeplini criteriile cerute pentru ocuparea res-pectivului post prin concurs.

Klaus Iohannis consideră că sunt neconstituţionale şi dispoziţiile punc-tului 67 al art.I care stabilesc că Avocatul Poporului stabileşte prin ordin condiţiile pentru ocuparea funcţiilor din aparatul instituţiei Avocatul Poporului, deoarece aceste dispoziţii sunt lipsite de predictibilitate. În cadrul aceluiaşi punct se mai prevede că, în situaţia în care o persoană din cadrul instituţiei este numită într-o funcţie de demnitate publică, rezervarea postului acesteia este obligatorie. Şeful statului consideră că privilegiul rezervării pos-tului este specific funcţiei publice, menit să confere stabilitate funcţiei publice şi că, dacă legiuitorul a avut o altă intenţie, trebuia ca ea să fie prevăzută expres în textul legii.

Klaus Iohannis este nemulţumit şi de faptul că prin viitoarea lege, personalul Mecanismului naţional de prevenire şi personalul instituţiei care efectuează vizite sau anchete în spaţii unde există factori ce pot afecta sănătatea şi integritatea fizică şi psihică beneficiază de sporuri de 15% pentru condiţii vătămătoare. Aceste dispoziţii ar intra în contradicţie cu alte reglementări în vigoare care privesc salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cu privire la cuantumul sporurilor care pot fi acordate.

Am încercat să aflăm şi opinia lui Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, cu privire la speţa pe care se va pronunţa, astăzi, Curtea Constituţională, dar, din păcate, acesta nu a răspuns la niciunul dintre cele două numere de telefon şi nici la mesajele trimise.