PENTRU A DOUA LUNĂ LA RÂND BNR nu a cumpărat titluri de stat din piaţa secundară, în octombrie

Banca Naţională a României (BNR) nu a cumpărat nici în luna octombrie titluri de stat în lei din piaţa secundară, potrivit raportul statistic publicat vineri de către banca centrală, ceea ce arată în continuare o poziţie bună a lichidităţii din piaţa bancară după ce în septembrie a ajuns aproape de echilibru. Octombrie a fost a doua lună din ultimele şapte în care Banca Naţională nu a mai tipărit lei prin achiziţia de titluri de stat din piaţa secundară, după ce în perioada aprilie-august stocul titlurilor de stat în monedă naţională cumpărate de BNR ajunseseră la 5,28 miliarde de lei.

Ritmul achiziţiilor se temperase deja în ultimele luni, de la achiziţii în valoare de 1,88 miliarde de lei în luna aprilie şi 1,61 miliarde de lei în mai - lunile cu deficitele cele mai mari de lichiditate - la 748,5 milioane de lei în iulie şi 504,3 milioane de lei în august. BNR a dispus achiziţiile la vârful tensiunilor financiare Covid-19, în data de 20 martie, după ce piaţa titlurilor de stat îngheţase şi rata de dobândă la 10 ani explodase la peste 6% cu o zi înainte. La ultima şedinţă de politică monetară, din 5 august, BNR a semnalat continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

Banca naţională a crescut totuşi uşor volumul operaţiunilor repo, prin care injectează lichiditate în sistemul bancar, în ciuda plăţii de 9,1 miliarde de lei făcută de Ministerul de Finanţe în octombrie în contul unei obligaţiuni benchmark. BNR a avut astfel, în octombrie, o medie zilnică a operaţiunilor repo (stoc sume injectate) de 1,18 miliarde de lei după ce în luna septembrie media a fost de 839,5 milioane de lei. În aprilie, stocul sumelor injectate a urcat la 13,62 miliarde de lei, BNR ajutând indirect în aceste luni scurse de atunci la finanţarea deficitului bugetar record din acest an, a firmelor şi a populaţiei. BNR a rămas asfel în postura de creditor net al sistemului bancar din care poate să controleze mai bine variaţiile cursului de schimb. Lipsa BNR de la cumpărare vine şi pe fondul unei scăderi a randamentelor la titlurile de stat în lei.

În ultimele luni oficialii BNR şi ai Guvernului au semnalat că politica monetară încă mai are spaţiu de manevră în cazul în care criza medicală se înrăutăţeşte şi mai este nevoie de stimulente de politică monetară, referirea fiind făcută direct către rezervele minime obligatorii ale băncilor.

"România este diferită faţă de alte ţări pentru că încă există spaţiu pentru politica monetară. Rezervele minime obligatorii sunt încă ridicate relativ la alte ţări din UE, dobânzile sunt încă mai ridicate decât în alte ţări UE, iar asta înseamnă că încă poţi să mai ai un impuls din partea politicii monetare să injecteze lichiditate. Politica fiscală a făcut mare parte din treabă până acum, ajutată de asemenea de politica monetară, dar, dacă ne uităm, banca centrală nu şi-a atins ţinta de achiziţii de titluri de stat de pe piaţa secundară, iar, din nou, dobânzile sunt încă pozitive. Dacă trebuie să mergem mai departe încă este un instrument care poate fi folosit", a declarat la începutul lunii Florin Cîţu, ministrul Finanţelor.

Analiştii BCR se aşteaptă ca eventuali paşi suplimentari de relaxare a politicii monetare - reduceri ale cotelor de constituire a rezervelor minime obligatorii şi schimbări asimetrice ale dobânzilor la facilităţile permanente oferite băncilor comerciale de către BNR - ar putea veni din partea băncii naţionale abia în 2021, corelaţi cu orientarea politicii fiscale şi consolidarea finanţelor publice.

BNR a semnalat de mai multe ori că intenţia sa este să asigure funcţionalitatea finanţelor publice fără să inunde piaţa cu lichiditate, asta probabil în contextul în care un program de achiziţii mai mare ar pune presiune pe cursul euro/leu - ţinut stabil de BNR până în prezent prin intervenţiile sale - şi implicit ar ridica şi inflaţia.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României, a declarat de exemplu luna trecută pentru BURSA că BNR "a rămas cu arma la picior şi va asigura în fiecare clipă lichiditatea de care are nevoie sistemul bancar, având grijă să nu producă inundaţii".

Stabilitatea cursului este relevantă şi pentru ca bugetul să nu fie debalansat şi mai mult de finanţarea externă substanţială a deficitului bugetar - aproximativ jumătate din datoria guvernamentală a României este denominată în valută.