PENTRU A TERGIVERSA DOSARUL TEL DRUM Dragnea se judecă cu Comisia Europeană

Liviu Dragnea pare că a găsit soluţia amânării cercetărilor în dosarul Tel Drum. Şeful PSD a contestat indirect raportul întocmit de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). În contestaţia înaintată Tribunalului Uniunii Europene, Liviu Dragnea sus-ţine că nu i-a fost respectat dreptul la apărare, conform art. 48 alin. 2 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Liderul social-democrat a apelat la textul Cartei care arată că oricărei persoane acuzate îi este garantată respectarea dreptului la apărare.

Dragnea nu mai putea să atace raportul OLAF, deoarece ieşise de mult din termen. Cu toate acestea, a ales un mod indirect de contestare a acestui raport: şeful PSD a atacat răspunsul negativ primit de la Comisia Europeană la plângerea pe care a făcut-o în privinţa raportului OLAF. Conform unor surse citate de Ziare.com, în acţiunea care se întinde pe 40 de pagini, Liviu Drangnea acuză faptul că OLAF nu i-ar fi respectat dreptul de a fi audiat şi prezumţia de nevinovăţie cu ocazia realizării Raportului, care ar fi fost intocmit cu încălcarea regulilor de bună administrare a justiţiei.

Liviu Dragnea este asistat în acest dosar de avocaţii Bernard O'Connor ş Sebastien Gubel. Cei doi avocaţi au repurtat mai multe succese în faţa Curţii de Justiţie a UE, printre acestea numărându-se şi un dosar în care au reprezentat interesele Consiliului Uniunii Europene în materie antidumping.

Deşi dosarul T-738/18, privind contestaţia depusă de Liviu Dragnea, a fost înregistrat pe 11 decembrie, Tribunalul UE nu a stabilit încă un termen în respectiva cauză şi nu a postat niciunul dintre documentele depuse la res-pectiva cauză.

Din practica judiciară, reţinem că finalizarea unui astfel de dosar poate dura între 6 luni şi un an. În speţă, fiind vorba despre o contestare a unui raport la Tribunalul UE, există posibilitatea ca decizia instanţei respective să fie atacată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, fapt care ar tergiversa luarea unei decizii definitive cu aproape doi ani. Timp suficient pentru Liviu Dragnea să candideze la toate tipurile de alegeri care vor avea loc în această perioadă. Cum liderul PSD nu pare dis-pus să îşi asume un mandat de europarlamentar, este posibil ca el să dorească o candidatură la prezidenţialele din acest an, în care are deja un concurent anunţat în persoana preşedintelui Klaus Iohannis.

Mai mult, demersul în justiţia europeană îi oferă preşedintelui PSD răgazul necesar pentru organizarea şi desfăşurarea campaniilor pentru alegerile locale şi parlamentare din iunie 2020, respectiv decembrie 2020. Când, odată ales, Liviu Dragnea va beneficia din nou de imunitate parlamentară, indiferent de vreo decizie potrivnică pronunţată de magistraţii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

• Fraudă de 21 de milioane de euro în dosarul Tel Drum

Dosarul Tel Drum a fost deschis în urma sesizării transmisă de OLAF procurorilor români pe 30 septembrie 2016, privind suspiciuni de obţinere nelegală a unor fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene. Instituţia europeană a stabilit că prejudiciul financiar cauzat bugetului UE este de aproape 21 milioane de euro şi a solicitat recuperarea integrală a fondurilor de către Direcţia Generală Politică Regională a Comisiei Europene. De asemenea, a emis recomandări juridice către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru iniţierea acţiunilor judiciare.

Procurorii DNA susţin că persoanele care făceau parte din grupul infracţional ar fi conceput activitatea acestuia în etape, în funcţie de zonele, firmele şi influenţa pe care le aveau. În prima etapă, a fost privatizată societatea Tel Drum, care a fost trecută din proprietatea Consiliului Judeţean Teleorman "în sfera de influenţă şi control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse".

Liviu Dragnea a fost pus oficial sub urmărire penală de DNA în acest dosar în data de 13 noiembrie 2017, fiind cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false pentru obţinerea frauduloasă de fonduri europene, dar şi de abuz în serviciu în legătură cu favorizarea firmei Tel Drum în privinţa acordării de contract. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Procurorii DNA afirmă că, în scopul pentru care a fost constituit grupul infracţional organizat, "în cursul anului 2008, în calitate de reprezentant al Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bătauş şi Victor Piperea (care au asigurat falsificarea şi înlocuirea documentelor), a folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false şi inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câştige un contract de reabilitare a 55 km de drum judeţean DJ 701 (limita Dâmboviţa Gratia - Poeni - Siliştea - Curtu Mare - Slăveşti - Ciolăneşti - Zăbreasca - Dobroteşti), în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene".

În comunicatul din 13 noiembrie 2017, procurorii DNA mai arătau:

"Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obţinute nelegal din fonduri europene (peste 20 milioane euro), nici Consiliul judeţean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracţiunile de abuz în serviciu (peste 31 milioane lei)", au transmis procurorii.

Tot în noiembrie 2017, procurorii au pus un sechestru de 127 milioane lei (peste 27 de milioane euro) asupra bunurilor lui Liviu Dragnea în acest dosar.

Şeful PSD a fost citat în 3 ianuarie 2019 de către procurorii DNA, alături de alte persoane inculpate, pentru a le fi pus la dispoziţie rezultatul expertizei judiciare efectuate în respectiva cauză penală.