PENTRU A TREIA LUNĂ LA RÂND BNR nu a cumpărat titluri de stat din piaţa secundară, în noiembrie

Banca Naţională a României (BNR) nu a cumpărat nici în luna noiembrie titluri de stat în lei din piaţa secundară, potrivit raportul statistic publicat ieri de către banca centrală, în condiţiile în care lichiditatea s-a îmbunătăţit semnificativ după deficitul de 3,4 miliarde de lei din octombrie. Împrumuturile de la BNR prin operaţiuni bilaterale repo, prin care BNR injectează lichiditate în sistemul bancar la dobânda de 1,5%, au crescut totuşi de la 1,18 miliarde de lei la o medie zilnică de 2,6 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din luna august încoace. În luna septembrie deficitul de lichiditate s-a redus la 668 miliarde de lei.

Prin facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei, suma împrumutată în noiembrie a fost de doar 101,4 milioane de lei, în scădere de la 2,32 miliarde de lei în octombrie în medie zilnică. Dobânda la Lombard este de 2% pentru bănci. Al doilea maxim pe Lombard a fost în aprilie, lună în care împrumuturile de urgenţă acordate de BNR băncilor au fost de 1,64 miliarde de lei, iar cele prin repo de 13,6 miliarde de lei.

Sumele depuse la BNR de băncile cu exces de fonduri au atins un maxim cel puţin al ultimelor 12 luni, urcând la 2,11 miliarde de lei de la doar 105,8 milioane de lei în octombrie. În septembrie, sumele depuse de bănci la BNR prin facilitatea de depozit s-au situat la 388,3 milioane de lei.

Explicaţia pentru îmbunătăţirea lichidităţii din noiembrie este plata de către stat a 9,3 miliarde de lei în contul unor obligaţiuni de stat în lei care au ajuns la scadenţă în finalul lunii octombrie. Octombrie a fost prima lună din ultima jumătate de an în care MFP a furnizat lichiditate în piaţă prin emisiunea netă de obligaţiuni.

De asemenea, noiembrie a fost a treia lună din ultimele opt în care Banca Naţională nu a mai tipărit lei prin achiziţia de titluri de stat din piaţa secundară, după ce în perioada aprilie-august stocul titlurilor de stat în monedă naţională cumpărate de BNR ajunseseră la 5,28 miliarde de lei.

Ritmul achiziţiilor se temperase deja pe parcursul verii, de la achiziţii în valoare de 1,88 miliarde de lei în luna aprilie şi 1,61 miliarde de lei în mai - lunile cu deficitele cele mai mari de lichiditate - la 748,5 milioane de lei în iulie şi 504,3 milioane de lei în august. BNR a dispus achiziţiile la vârful tensiunilor financiare Covid-19, în data de 20 martie, după ce piaţa titlurilor de stat îngheţase şi rata de dobândă la 10 ani explodase la peste 6% cu o zi înainte. Minuta ultimei şedinţe de politică monetară a BNR, din 12 noiembrie, nu mai face nicio referire la posibile achiziţii de titluri de stat din piaţa secundară de către banca centrală, ceea ce indică că banca naţională nu va mai recurge la acest mecanism decât în situaţii mai extreme de deteriorare.

Deficitul de lichiditate al sistemului bancar faţă de BNR a uşurat băncii centrale controlul dobânzilor şi a fluctuaţiilor din piaţa valutară.

O relaxare suplimentară a politicii monetare şi în special o scădere a dobânzii de politică este aşteptată de analişti dacă economia revine pe teritoriul contracţiei economice şi dacă se ajunge la un scenariu macroeconomic sever ce implică, de exemplu, restricţii similare cu cele din perioada martie-mai. Scenariul unor asemenea restricţii pare însă neverosimil, declaraţiile factorilor de decizie de la nivelul partidelor şi guvernului fiind o dovadă în plus în privinţa neimplementării de restricţii de o asemenea magnitudine.

Ministerul Finanţelor Publice are în plan emiterea de titluri de stat în lei în valoare de 4,985 miliarde lei în luna decembrie, suma constituind pre-finanţare pentru deficitul din 2021. În ultima lună a anului ajung la scadenţă obligaţiuni în valoare de 1,16 miliarde lei, ceea ce înseamnă că Ministerul Finanţelor Publice va absorbi lichiditate din sistem prin emisiunea netă de titluri.

Finanţarea necesarului record de circa 145 de miliarde de lei pe anul 2020 a fost finalizat de circa 4-5 săptămâni, conform declaraţiilor ministerului de finanţe. Pentru anul 2021 guvernul PNL ţinteşte un deficit de circa 7% din PIB, ţintă considerată drept "optimistă" de către analişti. Un deficit de 7% în 2021 ar însemna că România ar avea cel mai mare deficit din Europa Centrală şi de Est. Asta implică împrumuturi de peste 70 de miliarde de lei în 2021 pentru deficit (de la împrumuturi de 96 miliarde pentru deficit în 2020) şi probabil circa 45-50 de miliarde împrumuturi adiţionale pentru finanţarea datoriei din trecut. Undeva la o treime din toate cheltuielile statului s-au realizat din împrumuturi în acest an, asta atât din cauza crizei sanitare şi economice cât şi din cauza structurii rigide a bugetului de stat care este acoperit în proporţie de 80% de cheltuielile cu salariile din sectorul public şi cheltuielile cu asistenţa socială (în mare parte pensii).

Amintim că agenţia S&P a menţinut vineri seară rating-ul suveran al României la "BBB-" cu perspectivă negativă, agenţia atrâgând atenţia cu privire la importanţa implementării de politici fiscal-bugetare şi de venituri echilibrate pentru consolidarea finanţelor publice. Totodată, de menţionat faptul că indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţia economică din România arată o creştere a activităţii în luna noiembrie la 85% dintr-o lună normală pre-criză, de la 76% în octombrie.

"Unele componente ale indicelui care au crescut recent precum poluarea cu NO2 şi consumul de electricitate sunt sensibile la starea vremii, ceea ce însemnă că redresarea ar putea fi uşor supraestimată. Minimul activităţii economice a fost atins în luna aprilie la 38% dintr-o lună normală. Datele istorice sunt revizuite. Mobilitatea spre locurile de muncă a rămas scăzută în noiembrie ca efect al adoptării din nou de către companii a politicilor care permit angajaţilor să lucreze de acasă. Căutările «ajutor şomaj» pe Google au scăzut în noiembrie, dar dincolo de o îmbunătăţire temporară a situaţiei de pe piaţa muncii este posibil ca unii foşti angajaţi să iasă din sfera persoanelor active şi să nu mai dorească să se reangajeze", arată într-un raport analiştii BCR Cercetare.