PENTRU ACEST AN Banca Transilvania estimează o creştere de 5% a PIB

Banca Transilvania (TLV) şi-a revizuit previziunile macroeconomice pe termen scurt şi mediu şi estimează o creştere de 5% a produsului intern brut (PIB) al României în acest an, o creştere de 6,4% a investiţiilor productive şi un avans de 5% al consumului privat. În 2020, economia României s-a contractat cu 3,9% ca urmare a restricţiilor anti-Covid, mult mai puţin decât se estima la începutul anului trecut, contracţie venită pe fondul unei scăderi de 5% a consumului.

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, notează: "România a început bine anul economic 2021, pe fondul ameliorării indicatorilor din sfera pandemiei şi implementării unui mix relaxat de politici economice. Am revenit la prognozele pe ani, în locul celor pe termen mediu, pe fondul diminuării gradului de incertitudine, după încorporarea crizei sanitare la nivelul comportamentului economic al populaţiei şi companiilor".

Pentru 2022, instituţia de credit anticipează o accelerare a dinamicii economiei, respectiv o creştere a PIB de 6%, urmată de o deccelerare la un avans al PIB de 4,3% în 2023. Investiţiile urmează să aibă o contribuţie mai mare la avansul economiei în următorii ani în condiţiile în care banca anticipează investiţii productive mai mari cu 6,9% în 2022 urmate de creşteri pe investiţii de 5,8% în 2023. În 2020, investiţiile au crescut faţă de 2019 cu 5,6%. Guvernul are un buget de peste 60 de miliarde de lei pentru investiţii în acest an.

Totodată, Rădulescu subliniază că este de aşteptat ca contribuţia negativă la creşterea PIB a exportului net să se amelioreze pe termen mediu.

De asemenea, consumul privat ar putea creşte dinamici anuale de 5,7% în 2022 şi 3,5% în 2023, după declinul cu 5% din 2020, potrivit instituţiei bancare. Pentru consumul guvernamental, instituţia de credit anticipează ritmuri anuale de 4,7% în 2021 şi 4,5% în 2022 şi 2023.

În sfera economiei financiare, Rădulescu se aşteaptă la normalizarea graduală a ratelor de dobândă la titlurile de stat şi continuarea tendinţei ascendente pentru cursul euro/leu. Cursul valutar a atins noi maxime istorice luna aceasta, iar BT anticipează un curs de 4,9 lei/euro pentru finalul acestui an, urmat de un nivel de 4,93 lei/euro în 2022 şi 4,96 lei/euro în 2023.

De asemenea, instituţia de credit se aşteaptă ca Banca Naţională a României (BNR) să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim istoric de 1,25% până la finalul anului, însă începând cu 2022 va începe ciclul de majorare a dobânzilor. Astfel, scenariului macroeconomic central al BT, BNR va majora dobânda-cheie la 2% până la finalul lui 2022 şi va menţine nivelul şi până la finele lui 2023.

Datoria publică se va stabiliza în acest an la un nivel de circa 47% din PIB, urmând ca datoria să scadă ca pondere în PIB la 44,3% în 2022 şi la 41,6% în 2023. România va continua să înregistreze deficite mari în următorii ani, de 6% din PIB în 2021, 4% în 2022 şi 2,5% în 2023 (pe metodologia europeană ESA). Pentru 2021, guvernul are o ţintă de deficit de 80 de miliarde de lei sau 7,16% din PIB.

În ceea ce priveşte riscurile, Rădulescu enumeră durata şi intensitatea crizei sanitare, climatul macro-financiar international, deciziile de politică economică pe plan intern şi tensiunile geo-economice şi geo-politice de la nivel internaţional.