PENTRU DECIZIILE CU IMPACT ECONOMIC ŞI SOCIAL Mediul de afaceri solicită Guvernului transparenţă şi reluarea dialogului

Mediul de afaceri din ţara noastră solicită noului Executiv transparenţă totală în ceea ce priveşte datele macroeconomice - chiar dacă acestea ar afecta ratingul de ţară - şi reluarea dialogului în privinţa deciziilor cu impact economic şi social, după cum au afirmat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea Româ-niei (CDR), subliniind totodată că cele mai multe dintre aceste măsuri trebuie bine gândite, incluse în proiecte multianuale, supuse dezbaterilor şi apoi asumate indiferent de guvern, întrucât rezultatele nu se pot vedea peste noapte.

Ionuţ Simion, preşedintele AmCham România şi membru în CDR, susţine că CDR îşi exprimă disponibilitatea la dialog cu noul Guvern pe teme centrale şi importante pentru mediul de afaceri, dar şi pentru societatea românească.

Potrivit domniei sale, cele cinci priorităţi ale CDR vizează predictibilitatea mediului de afaceri, reducerea dezechilibrelor din piaţa muncii; simplificarea interacţiunii cu statul; îmbunătăţirea infrastructurii publice; ancorarea României în cadrul Uniunii Europene.

Preşedintele AmCham România a mai declarat: "Prin predictibilitatea mediului de afaceri, ne referim la ordonanţele de urgenţă despre care noi spunem că ar trebui să se dea numai în cazuri excepţionale, pentru urgenţe reale. În plus, fiscalitatea trebuie să fie clară şi predictibilă, iar autorităţile ar trebui să eficientizeze procesul de consultare publică, astfel încât să se asigure un grad foarte ridicat de transparenţă decizională. O altă prioritate a CDR este reducerea dezechilibrelor din piaţa muncii prin implementarea măsurilor pentru reducerea emigrării, a măsurilor prin care să încurajăm repatrierea românilor din diaspora care sunt foarte conectaţi la viaţa economică, socială şi politică din România, dar şi imigrarea, precum şi sincronizarea educaţiei cu nevoile mediului de afaceri. În ceea ce priveşte simplificarea interacţiunii cu statul, ne dorim o modernizare şi o simplificare a cadrului de reglementare în domeniul fiscalităţii şi al raporturilor de muncă. În plus, este necesară modernizarea ANAF, precum şi asigurarea unui dialog social real. De asemenea, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii publice, indiferent că este în transport, sănătate sau educaţie, dar şi ancorarea României în UE, în sensul în care trebuie să respectăm cu stricteţe regulile UE şi trebuie să atragem şi să folosim fondurile europene ca un mijloc de dezvoltare a economiei naţionale, dar şi să avem o contribuţie activă în transformarea UE".

• Anastasiu, AHK: "Suntem în aceeaşi barcă şi trebuie să vâslim în acelaşi ritm"

România are un potenţial economic foarte ridicat pe care trebuie să îl atingă, dar pentru ca acest lucru să fie posibil, este necesar ca încrederea dintre mediul de afaceri şi administraţie să fie restabilită, este de părere Dragoş Anastasiu, preşedintele AHK - Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.

În cadrul conferinţei de ieri, domnia sa a declarat: "Mesajul nostru în ceea ce priveşte echilibrul, sau dezechilibrul, financiar-bugetar este următorul: avem în faţă provocări în ceea ce priveşte costurile statului - costurile fixe cu pensii, salarii etc. - şi, din acest motiv, noi am vrea să ne concentrăm pe partea de venituri. Noi spunem ca România are un potenţial economic foarte ridicat, pe care trebuie să îl atingă, dar pentru asta avem nevoie de un lucru esenţial: să se recâştige încrederea între întregul mediu de afaceri şi zona administrativă, aceasta fiind cea mai mare suferinţă a ultimilor câţiva ani. Suntem în aceeaşi barcă, avem acelaşi ţel, ştim costurile pe care trebuie să le acoperim şi trebuie să fim, împreună, vâslaşi în acelaşi ritm".

Reprezentanţii CDR s-au arătat optimişti cu privire la îmbunătăţirea dialogului în perioada următoare.

În ultimii câţiva ani, dialogul a fost la un nivel foarte scăzut, calitativ şi cantitativ, astfel că o îmbunătăţire la acest nivel, nu pare să fie foarte greu de atins, a mai spus preşedintele AHK.

În opinia domnului Anastasiu, pentru recâştigarea sentimentului de încredere, un lucru este esenţial: transparenţa.

Domnia sa a explicat: "Dincolo de predictibilitate, trebuie să ştim exact unde şi cum suntem şi să ne asumăm realitatea indiferent cum arată ea. Credem că, din punct de vedere bugetar, în anii trecuţi s-au făcut eforturi ca să ne încadrăm în anumite limite (precum deficitul bugetar de 3%) şi lucrurile acestea s-au făcut, de multe ori, pe costurile mediului de afaceri. Noi ne dorim (şi salutăm faptul că noul Executiv a punctat asta) ca anul acesta să se încheie 100% transparent şi cu un deficit real, ca să avem o resetare pentru anul viitor şi să pornim curat, de la zero, anul viitor. Această realitate are, cu siguranţă, nişte costuri, ar putea afecta ratingul de ţară, dar ne trebuie transparenţa totală".

• Dragoş Roşca, RBL: "Între 1999 şi 2019, din România au emigrat 3,5-4 milioane de cetăţeni"

Ţara noastră are, în prezent, un deficit de forţă de muncă de un milion de persoa-ne, a afirmat, în cadrul conferinţei de ieri, Dragoş Roşca, preşedintele CDR, citând o analiză a organizaţiei şi precizând, totodată, că aceasta a fost prezentată şi Guvernului.

Cauzele acestei situaţii vizează dinamica economică şi socială din România din ultimii 20 de ani, a mai precizat domnia sa, adăugând: "O altă analiză, economică recentă arată că între 1999 şi 2019, PIB-ul României a crescut de circa şase ori, dar în aceeaşi perioadă de timp, România a pierdut 3,5-4 milioane de cetăţeni care au emigrat în principal în UE. Dintre aceştia, aproximativ 3 milioane de oameni sunt apţi de muncă, restul fiind copii şi vârstnici. Este clar că trebuie să luăm măsuri foarte serioase şi concentrate, bazate pe un plan pe termen lung. Considerăm că toate ar trebui să fie strânse într-o strategie naţională pe termen lung asumată de Guvern şi de toţi factorii politici, discutată împreună şi apoi să fie stabilite direcţii de acţiune pe mai mulţi ani pentru că nu poate fi aplicată doar într-un ciclu electoral. Între acestea sunt componente de educaţie, precum învăţământul dual pentru că trebuie să începem să pregătim forţă de muncă pentru necesarul pe care îl are economia noastră astăzi, trebuie să ne gândim cum putem să facem ca să mărim ritmul de repatriere. Numărul repatrierilor îl depăşeşte pe cel al celor care emigrează, în Polonia şi au mai fost situaţii similare în Irlanda, Portugalia, Grecia".

De asemenea, trebuie să găsim echilibrul între mediul bugetar şi cel privat, iar aici trebuie să avem în vedere salarizarea, a atras atenţia domnul Roşca, arătând că, numai în ultimii cinci ani, aproximativ 200.000 de oameni au migrat din mediul privat în mediul bugetar, unde salariul mediu este, astăzi, cu 25% mai mare decât în sectorul privat, în condiţiile în care productivitatea este mai mică în mediul bugetar.

Nu în ultimul rând, preşedintele CDR a mai explicat că România trebuie să găsească soluţii pentru a creşte accesul la piaţa muncii a persoanelor care îşi doresc să lucreze part-time, de la tineri studenţi, până la unii pensionari, aşa cum se întâmplă în străinătate, să găsim aşadar formule pentru ca deficitul de forţă de muncă să se atenueze pe viitor şi să simplificăm accesul lucrătorilor non-comunitari pe piaţa muncii de la noi, pentru că avem nevoie de ei.

• Jurubiţă, FIC: "Ar trebui să ne propunem ca România să ajungă a zecea economie din UE, în următorii 20 de ani"

România este, în prezent, a 16-a economie din UE, dar trebuie să se ambiţioneze să ajungă pe locul 10, în următorii 20 de ani, iar componenta infrastructurii, cea rutieră în mod particular, ne poate ajuta să ne atingem acest obiectiv, susţine Ramona Jurubiţă, preşedintele FIC - Consiliul Investitorilor Străini.

Domnia sa a adăugat: "Ca să facem asta, trebuie să fim realişti şi să nu ne imaginăm minuni peste noapte. Din punctul nostru de vedere, România ar trebui să îşi aleagă câţiva indicatori internaţionali în materie de infrastructură şi aici vorbim de viteză, de acoperire de costuri şi să ne propunem ca, în următoarele două decenii să îi aducem aproape de media europeană. Nu vreau să fim nici campioni, dar nici cum suntem acum, de foarte multe ori în coada clasamentului".

Potrivit calculelor FIC, cu un astfel de efort, am asigura o creştere medie economică de aproximativ 2% pe an, ceea ce s-ar reflecta în bunăstarea tuturor, a mai precizat preşedintele FIC.

Ramona Jurubiţă a declarat: "Noi, FIC, am început un exerciţiu şi ne propunem ca, de anul viitor, să avem o pagină de proiecte principale în infrastructură, pe care să o agreem cu asociaţiile mari şi mici şi care să ne servească drept punct de dialog cu Guvernul pentru a putea să construim pe această ambiţie, pe care noi credem ca trebuie să o avem mai departe".

• Pogonaru, AOAR: "Mediul de afaceri sprijină orice guvern care gândeşte în termeni pro-business"

Mediul de afaceri sprijină orice guvern care gândeşte în termeni pro-business şi înţelege dificutăţile pe care le are orice guvern care vine în cadrul unui sis-tem care lucrează pentru el însuşi, a precizat, ieri, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Domnia sa a declarat: "Eu aş descrie perioada prin care a trecut mediul de afaceri până acum ca pe una de nepredictibilitate dată de ciclul electoral. Din punctul meu de vedere, ca om de afaceri, cu cât se termină mai repede această perioadă în care logica economică, a bunăstării ţării, este înlocuită de cea electorală, cu atât este mai bine. (...) În mod clar, în instituţiile româneşti există acest sindrom de opoziţie la digitalizare, la modernizare. Instituţiile au acest obicei de a extrage rente. La ANAF este un sindrom al culturii defecte, deşi sunt oameni capabili acolo. Softul Fiscului este inocent, ca să nu spun de primitiv şi permite erori de felul celor care s-au întâmplat contribuabililor care şi-au plătit impozitele mai devreme, dar au poprire pe conturi. Vrem digitalizare".

În plus, conform preşedintelui AOAR, ne aflăm într-un punct în care statul are de plătit foarte mulţi bani pe care nu îi are, încă, iar instituţiile publice ar trebui să se organizeze şi să aibă criterii clare de restituire ca să vadă ce, unde şi când au plătit şi ce mai rămâne de plată, în loc să aleagă să facă un sistem netransparent în care se crează posibilitatea de negociere de la caz la caz şi unde, ca de obicei, "băieţii deştepţi au prioritate".

Totodată, sunt voci care spun că digitalizarea ANAF se poate face în maxim doi ani, dar trebuie sa punem etapele pe hârtie şi să stabilim cine şi cum răspunde, indiferent de Guvern, a subliniat domnul Pogonaru.

Domnia sa a mai spus: "Aici nu este vorba de acest Guvern, ci de faptul că am devenit o ciudăţenie, în care şi bulgarii au digitalizat sistemul cu mult succes şi au ajuns la un grad de colectare la care România doar visează. Trebuie să ne uităm în interiorul sistemului, să vedem dacă nu cumva sistemul însuşi blochează, dacă nu cumva această cultură e defectă şi trebuie s-o spargem".

Nu se poate continua, cu toată bunăvoinţa unui guvern, dacă nu acţionăm să resetăm tot sistemul, iar una dintre căi este digitalizarea fără ambiguităţi şi fără a fugi în altceva, a conchis preşedintele AOAR.