Actualizare BNR prognozează că inflaţia va coborî la 4,2% în septembrie 2024
Valorile prognozate ale inflaţiei pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, în timp ce în septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei, transmite Agerpres.
"În România, rata anuală a inflaţiei IPC va continua să crească pe termen scurt, reflectând în principal avansul inflaţiei de bază, afectată de majorarea costurilor de producţie şi de transmisia relativ accentuată şi rapidă a acestora în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor. Pe termen mediu însă, se anticipează atenuarea graduală a acestor presiuni. Dinamica anuală a preţurilor bunurilor energetice se va diminua în prima parte a intervalului, în condiţiile unor efecte de bază favorabile şi ale măsurilor de plafonare a tarifelor la energia electrică şi gazele naturale. În absenţa altor informaţii oficiale, scenariul de bază a inclus măsurile de plafonare a preţurilor în vigoare la momentul aprobării Raportului asupra inflaţiei (8 noiembrie 2022), care expiră la 31 august 2023. Ca urmare, ulterior înscrierii pe o traiectorie descrescătoare de la începutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei IPC va cunoaşte noi creşteri temporare de nivel în trimestrul III 2023, implicit şi valori relativ mai ridicate la sfârşitul anului 2023. Valorile prognozate pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, revizuite în sus substanţial. La orizontul prognozei, septembrie 2024, nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie", se spune în Raport.
BNR menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 anunţată recent de autorităţi, sugerează, la o primă estimare, un cuantum al ratei anuale a inflaţiei IPC care ar putea fi mai redus cu circa 4,1 puncte procentuale în decembrie 2023 şi, în plus, o traiectorie a indicatorului neîntrerupt descendentă pe parcursul anului viitor. Balanţa riscurilor la adresa ratei anuale a inflaţiei rămâne pe termen scurt înclinată în sus relativ la traiectoria descrisă în scenariul de bază.
Pe termen mediu, însă, aceasta ar putea deveni relativ echilibrată.
"Proiecţiile macroeconomice continuă să fie grevate de incertitudini extrem de ample, fiind strict condiţionate de ipotezele cu privire la implicaţiile războiului din Ucraina, în primul rând cele în plan economic. Scenariul de bază are în vedere menţinerea sancţiunilor economice impuse Rusiei pe tot intervalul proiecţiei. De asemenea, se presupune că nu vor fi aplicate raţionalizări pe scară largă ale consumului de energie în ţările europene, de natură să perturbe semnificativ activitatea economică", se arată în document.
---
Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate astăzi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, informează Agerpres.
BNR estima, în august 2022, o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa, în mai 2022, o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor.
Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului viitor, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate.
În scenariul de bază, tendinţa descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC timp de 4 trimestre.
Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergenţa către ţinta de inflaţie este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile.
În prezentare se menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 sugerează, la prima vedere, un nivel al indicatorului la finele anului 2023 cu circa 4,1 puncte procentuale sub nivelul indicat de scenariul de bază şi, în plus, o traiectorie neîntrerupt descendent.