"Pentru numeroşi nebancarizaţi, serviciile bancare sunt de prisos"

Reporter: Cum aţi caracteriza primele luni ale acest an, din punct de vedere al evoluţiei sistemului bancar?

Radu Graţian Gheţea: Anul 2013 a început similar anilor trecuţi, mai lent, luna ianuarie nefiind o lună fastă pentru activitatea bancară. În primul trimestru, sistemul bancar a înregistrat profit, potrivit datelor anunţate de Banca Naţională a Româ-niei (BNR). Şi CEC Bank a avut, la rândul său, profit în primele trei luni ale anului.

Acest lucru nu înseamnă că trebuie să ne aşteptăm ca întreg anul să fie unul profitabil, pentru că "lupta" cu creditele neperformante şi cu nivelul înalt de provizioane pe care băncile trebuie să le constituie va continua şi în 2013. Din acest motiv, nu pot să fac o previziune pentru evoluţia pe parcursul întregului an. Să nu uităm că trebuie să ne pregătim pentru aderarea la Basel III, care se aplică începând de la 1 ianuarie 2014, ceea ce presupune eforturi din partea băncilor.

Este îngrijorător faptul că cerinţele prudenţiale vor fi mult mai stricte decât în prezent.

Sunt optimist că s-ar putea relansa creditarea undeva spre sfârşitul aces-tui an, având în vedere că economia a înregistrat două trimestre de creştere. Agricultura, care are o pondere importantă în Produsul Intern Brut, depinde foarte mult de capriciile vremii, în condiţiile în care nu avem un sistem de irigaţii şi o agricultură intensivă. Dacă se va înregis-tra un an agricol bun, atunci şi creşterea economică va fi mai substanţială şi vom putea să asis-tăm la intrarea în joc a băncilor. Creditarea persoanelor juridice este prima care trebuie să fie reluată, pentru că aceasta va crea condiţiile de stabilitate şi de siguranţă a locurilor de muncă şi va stimula cererea de împrumuturi din partea persoanelor fizice. Părerea mea este că nu trebuie să aşteptăm ca toate băncile să intensifice finanţarea economiei, dacă aceasta nu performează suficient. Este nevoie de relansarea economiei, care să fie urmată de reluarea creditării. Cred că în 2013 vom vedea această evoluţie. Sunt şi excepţii. Anul trecut, la CEC Bank, creditarea persoanelor juridice a crescut cu 32%, iar anul acesta dorim să păstrăm ritmul.

Reporter: Vor rămâne creditele neperformante principala provocare pentru sistemul bancar şi în acest an? Potrivit unor opinii din sistemul bancar, nivelul împrumuturilor "cu probleme" ar trebui să se reducă, având în vedere că băncile au provizionat, în mare parte, ceea ce era necesar, iar nivelul creditelor acordate în ultimii ani a fost foarte redus.

Radu Graţian Gheţea: Nu vreau să contrazic această idee, cum că începe să mai scadă puţin la unele bănci presiunea generată de neperformanţa unor portofolii. Aceste lucruri diferă, însă, de la bancă la bancă, iar pe întregul sistem bancar este posibil să avem în continuare un volum important de credite care trebuie să fie provizionate. Când firmele vor ajunge să aibă o stabilitate a pieţei, probabil vom vedea şi stabilizarea portofoliilor. Pentru moment, însă, nu ne putem aştepta la o relaxare a sistemului de provizionare.

Reporter: Unii bancheri au afirmat că sistemul de provizionare a creditelor neperformante practicat în ţara noastră este mai împovărător pentru instituţiile de credit decât cele din alte ţări. Care este opinia dumneavoastră cu privire la acest subiect?

Radu Graţian Gheţea: Consider că ar trebui să ne raportăm la condiţiile economice de la noi. Sigur că putem face studii şi analize, pentru a avea o imagine despre situaţia din alte ţări. Dar nu trebuie să ne grăbim să tragem concluzia că alte sisteme sunt mai bune decât cel din ţara noas-tră. Comparaţiile trebuie să aibă un eşafod foarte solid.

Reporter: Gradul de bancarizare din ţara noastră este foarte redus, în comparaţie cu media Uniunii Europene. În mediul rural, băncile sunt foarte puţin prezente. Ar trebui instituţiile de credit să încerce să pătrundă mai puternic pe acest segment?

Radu Graţian Gheţea: CEC Bank reprezintă excepţia de la regulă, având aproape o mie de unităţi în mediul rural şi în micile oraşe. Din experienţa noastră, pot să vă spun că cei care se află în afara sistemului bancar nu au nevoie de serviciile prestate de bănci. Aceste persoane nu sunt eligibile să contracteze credite, nu au suficienţi bani pentru a putea deschide depozite, nu fac plăţi prin Internet Banking sau prin mobile banking, pentru că mulţi nu au nici telefon şi nici acces la Internet. În opinia mea, problema este în altă parte. Acolo unde există oportunităţi în mediul rural, noi suntem prezenţi.

Din nefericire, avem un segment important al populaţiei care nu poate să aibă o relaţie cu băncile. Există şi mulţi oameni care sunt contorizaţi drept clienţi bancari, dar care nu folosesc serviciul bancar decât pentru că sunt obligaţi, în condiţiile în care îşi primesc salariul sau pensia pe card.

Nu sunt de acord cu ideea că Româ-nia este sub-bancarizată pentru că băncile nu oferă suficiente servicii populaţiei. Este sub-bancarizată pentru că sunt alte motive pentru care o parte a populaţiei nu are nevoie de servicii bancare. Este adevărat că unii oameni ar avea nevoie de credite dar, din cauza venitului scăzut, nu sunt eligibili pentru a le putea obţine.

Reporter: În primul semestru s-au înregistrat retrageri din depozite, cu precădere ale clienţilor persoane fizice nerezidente şi persoane juridice, pe fondul deciziei de a taxa depozitele de peste 100.000 euro deschise la Laiki Bank şi Bank of Cyprus. De asemenea, depozitele rezidenţilor au scăzut uşor, în luna aprilie. Vă aşteptaţi ca această tendinţă să continue sau vom vedea o revenire a economisirii în perioada următoare?

Radu Graţian Gheţea: Sigur că poate fi pusă această scădere pe seama situaţiei din Cipru, dar nu în totalitate. Dacă analizăm evoluţia din anii anteriori, vom observa că în primul trimestru nu avem creşteri puternice ale depozitelor, ci mai degrabă o stagnare.

Depozitele se fac din economii, iar la începutul anului, de regulă, oamenii au mai puţine economii, ca urmare a cheltuielilor din perioada sărbătorilor de iarnă, dar şi a celor cu utilităţile, care sunt mai ridicate în lunile de iarnă. Criza cipriotă s-a rezolvat de o manieră pozitivă în Româ-nia, aşa că nu există motive de retragere a banilor din depozite. Nu mă aştept să avem o deviere a evoluţiei economisirii faţă de anii precedenţi.

Reporter: Mai mulţi parlamentari au lansat o nouă iniţiativă legislativă care priveşte insolvenţa persoanelor fizice. Consideră comunitatea bancară, în continuare, inoportun un astfel de proiect legislativ?

Radu Graţian Gheţea: Noi ne-am aplecat asupra diverselor iniţiative privind insolvenţa persoanelor fizice şi, într-adevăr, am considerat că textele respective sunt inoportune. Acest lucru nu înseamnă că suntem de părere că România nu ar avea nevoie de o lege a insolvenţei persoanelor fizice.

În cadrul ARB există o preocupare pentru acest subiect, iar unii membri ai asociaţiei au propus chiar ca băncile să scrie o astfel de lege. Noi nu putem să facem propuneri legislative. Avem, însă, deschidere să ne uităm cu atenţie la proiectele propuse şi să facem amendamente şi sugestii de modificare a acestora, astfel încât să corespundă şi dorinţelor noastre. În concluzie, aş vrea să reţineţi că Asociaţia Română a Băncilor nu este împotriva unei legi a insolvenţei persoanelor fizice, ci a fost împotriva sau a considerat inoportune textele care au fost promovate până acum.

Considerăm că o astfel de lege este benefică societăţii, dar trebuie să fie realizată şi cu consultarea sectorului bancar.

Dacă avem deschidere faţă de o lege a persoanelor fizice, suntem însă mult mai îngrijoraţi de modul în care se aplică legea insolvenţei persoanelor juridice, cu care ne confruntăm zi de zi. Probabil că reţinerile noastre faţă de proiectele care privesc insolvenţa persoanelor fizice au ca bază şi experienţa pe care o avem când aplicăm legea insolvenţei persoanelor juridice.

Este total neplăcut ca, atunci când încep să fie aplicaţi paşii de întocmire a planului de reorganizare, se produc o serie întreagă de lucruri aproape neverosimile. Spre exemplu, un creditor care, la momentul declanşării procedurii insolvenţei, se afla în poziţia de creditor majoritar, pe parcurs află că a fost "descoperit" un contract foarte important, de obicei între firmă şi acţionari sau administratori, prin care aceştia devin şi ei creditori. Într-adevăr, chirografari, dar în comitetul creditorilor ai un vot indiferent cât de mult eşti garantat, cât de mult ai creditat. Din punct de vedere procedural, există nişte probleme, pentru care noi am transmis Parlamentului propunerile de modificare a legii.

Reporter: Încrederea în sistemul bancar s-a deteriorat în ultimii ani, din cauza crizei financiare. În ţara noastră, această încredere a fost afectată şi de procesele între clienţi şi bănci, cauzate de existenţa unor comisioane abuzive. Cum poate sistemul bancar să refacă această încredere?

Radu Graţian Gheţea: Există o mare îngrijorare, nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel european şi mondial, cu privire la relaţiile care există între bănci şi clienţi. Acestea ar trebui să fie bazate pe încredere, însă acum a devenit exact opusul. În România s-a întâmplat ca reglementările europene în materie de contracte de credit, respectiv Directiva 48/2008 a Comisiei Europene, să fie implementată exact în perioada de criză, în care oamenii erau tensionaţi şi preocupaţi de faptul că le-au scăzut veniturile şi nu mai aveau nici siguranţa locurilor de muncă.

Acest lucru a amplificat tensiunea, în mod nejustificat, pentru că s-au creat nişte aşteptări nerealiste. A venit acum ideea cu clauzele abuzive. Eu am spus de mai multe ori că noi, comunitatea bancară, nu dorim să menţinem niciun fel de clauză abuzivă în contractul de credit. Ceea ce însă dorim este ca decizia că o clauză este abuzivă să fie luată cu cea mai mare responsabilitate şi nu lăsată la nivelul unui complet de judecată inferior. Noi susţinem că dacă o parte, banca sau clientul, este nemulţumită cu decizia Curţii de Apel, să poată merge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Trebuie să oferim aceleaşi drepturi şi clienţilor, şi băncilor. Dacă se pot judeca la Înalta Curte cazuri care afectează câţiva indivizi, trebuie să fie posibilă şi judecarea cazurilor care afectează câteva mii sau zeci de mii de persoane şi, chiar, un întreg sistem bancar. Din acest motiv, la BNR se realizează un studiu cu privire la impactul unei astfel de hotărâri asupra sistemului bancar.

Dorinţa noastră, a băncilor, este să avem clienţi cât se poate de mulţumiţi. Dacă aceştia sunt mulţumiţi şi băncile îşi pot primi înapoi banii din creditele acordate şi să îi returneze celor care au avut încredere să îi depoziteze la ele.

Poate nu ar trebui puse împreună acest moment care înseamnă adoptarea sau nu, începând de la 1 iulie, a Legii 193 privind clauzele abuzive, şi încrederea, în general, care este o problemă complicată. Aici este o problemă de legislaţie. Clienţii nu ar trebui să se teamă că băncile introduc clauze abuzive în contracte, pentru că se pot adresa instanţei. Din acest motiv, noi susţinem să fie posibil apelul până la Înalta Curte, pentru ca oricine doreşte, banca sau clientul, să poată ajunge cu judecata până la cea mai înaltă instanţă.

Reporter: Vă mulţumesc!