PENTRU O GUVERNARE MODERNĂ, IMM-urile de la noi propun regândirea structurii Executivului

Structura guvernamentală ar trebui regândită, iar programul de guvernare ar trebui adaptat realităţilor economice şi sociale, sunt de părere reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Aceştia propun, în sensul unei guvernări moderne, ca Executivul să fie format din 15 ministere, similar cu cele din Germania şi Olanda, dar adaptat realităţilor româneşti, faţă de structura actuală cu 24 de ministri, plus premierul.

CNIPMMR consideră că o eventuală structură ar trebui să arate astfel: Ministerul Economiei comasat cu cel al Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale cu cel al Turismului; Minis­terul Finanţelor Publice; Ministerul Fondurilor Europene; Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei; Ministerul Muncii; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului; Ministerul Culturii şi Diasporei; Minis­terul Apărării Naţionale; Ministerul Administraţiei şi Internelor; Ministerul Justiţiei; Ministerul de Externe; Ministerul Agriculturii şi Protecţiei Mediului; Ministerul Transporturilor.

În plus, CNIPMMR mai propune ca doi dintre membrii cabinetului să aibă funcţia de viceprim-ministru pentru domeniile economic şi social, având în subordine ministere.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe, că mediul de afaceri nu este interesat de oamenii care rămân la guvernarea ţării, ci de deblocarea rapidă a situaţiei actuale, Româ­nia fiind, la acest moment, o ţară blocată, care nu mai funcţionează.

Domnia sa a afirmat: "Nota de plată a acestei furtuni politice într-un pahar o plătesc, din nefericire, tot membrii mediului de afaceri. Pe noi nu ne interesează cine rămâ­ne la guvernare, ci să vedem o eficientizare şi nu această bătălie politică. (...) Dacă mai lungim lucrurile în acest fel, şi dacă nu vom stabili cât mai repede direcţia în care vom merge, cu toţii vom avea de suferit. Trebuie luată o anumită decizie, în acest moment Guvernul nu mai func­ţionează, nu se mai pot ţine şedinţe de Guvern pentru că lipsesc titularii posturilor, iar asta ne afectează în ceea ce priveşte dialogul economic, investitorii, stabilitatea, predictibilitatea, felul în care arătăm în faţa partenerilor internaţionali, a agenţiilor de rating etc.

Nu poţi să laşi săptămânile să treacă fără să faci şedinţe de Guvern şi nu o putem duce aşa luni de zile".

Reprezentanţii CNIPMMR au subliniat faptul că miniştrii trebuie nominalizaţi după criterii profesionale şi trebuie să existe seriozitate, continuitate şi stabilitate, iar situaţia actuală ar trebui să fie rezolvată în nu mai mult de două săptămâni.

Tot în conferinţa de ieri, reprezentanţii CNIPMMR au vorbit şi despre priorităţile mediului de afaceri şi acţiuni de simplificare în domeniul fondurilor europene în perioada 2021-2027, explicând că alocarea fondurilor nerambursabile în următoarea perioadă de programare trebuie să fie orientată în special spre stimularea creşterii economice şi spre crearea de valoare adăugată în economie.

De altfel, aceştia au amintit faptul că pentru ţara noastră sunt propuse 27 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, cu 8% mai mult faţă de actuala perioadă.

Nu în ultimul rând, CNIPMMR a amitit şi de propunerea de modificare a Legii Dialogului Social, reprezentanţii Consiliului spunând că modificarea acesteia ţine de un joc politic, care poa­te fi foarte periculos într-o astfel de perioadă, cu alegeri politice care urmează. În plus, potrivit acestora, necesitatea schimbării acestei legi nu există, întrucât aceasta nu ar îmbunătăţi nimic, ci doar ar strica aducând "nişte aberaţii", care pot avea efecte devastatoare.

"Economia noastră este fragilă, dar cât de cât stabilă şi nu avem nevoie de această nouă lege. Vrem stoparea modificării Legii Dialogului Social", a adăugat preşedintele CNIPMMR.

Mediul de afaceri nu îşi doreşte ca această lege, prin care se doreşte intervenirea în modul de organizare a patronatelor din România, să fie folosită în scopuri politice, au subliniat reprezentanţii Consiliului IMM-urilor.