PENTRU REDUCEREA DATORIEI ŢĂRII, Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei cere obiective fiscale mai scăzute

Discuţiile dintre Atena şi creditorii internaţionali trebuie să includă o reducere a ţintelor bugetare, a afirmat vineri Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei (BoG), scrie publicaţia britanică The Financial Times (FT), preluată de Agerpres.

Acesta a cerut creditorilor să adopte măsuri pentru atenuarea poverii datoriei Greciei şi o reducere a obiectivelor fiscale, conform cărora Grecia trebuie să obţină un excedent primar (care nu include costurile cu serviciul datoriei) de 3,5% din PIB în 2018.

Yannis Stournaras, fost ministru de Finanţe, a cerut reducerea excedentului primar la 2% din PIB - o măsură care ar putea ajuta la reducerea poverii datoriei Greciei sub 100% din PIB până în 2030. În prezent datoria Greciei se ridică la 180%, cel mai mare nivel din zona euro.

De asemenea, oficialul elen a cerut Băncii Centrale Europene să reia operaţiunile obişnuite de creditare pentru băncile comerciale din Grecia. Această decizie ar ajuta la majorarea câştigurilor băncilor cu 500 milioane de euro în 2017, a explicat Stournaras.

O discuţie privind atenuarea poverii datoriei ar trebui să fie combinată cu reducerea ţintelor fiscale, ceea ce ar ajuta redresarea economiei şi ar stimula creşterea, fără a afecta sustenabilitatea datoriei, a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Greciei.

Acesta afirmase recent că o evaluare cu succes a progreselor înregistrate de Grecia ar ajuta la restabilirea încrederii, ar îmbunătăţi nivelul lichidităţilor din sistemul bancar şi ar duce la atenuarea restricţiilor asupra mişcărilor de capital, stimulând redresarea economiei în semestrul doi din acest an.

Premierul elen Alexis Tsipras speră că o finalizare cu succes a evaluării creditorilor internaţionali, care ar urma să deblocheze fonduri estimate la cinci miliarde de euro, va deschide calea unor negocieri privind atenuarea poverii datoriei Greciei.

Cele cinci miliarde de euro sunt necesare pentru achitarea împrumuturilor de la FMI, a bondurilor care ajung la scadenţă de la BCE şi a facturilor neplătite din ţară.

Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.