Klaus Iohannis a girat confiscarea depozitelor negarantate (bail-in-ul) pentru salvarea băncilor cu probleme, promulgând, ieri, Legea privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii. Preşedintele României nu are de ce să fie îngrijorat cu privire la posibila dispariţie a banilor săi din bănci, întrucât, potrivit declaraţiei de avere, acesta îşi ţine banii în proprietăţi, economiile sale din depozite totalizând sub 50.000 de euro, adică jumătate din suma garantată de stat pentru un singur depozit bancar, în caz de faliment al instituţiei financiare.
Deputaţii au aprobat, recent, în regim de urgenţă, această lege, în contextul în care ţara noastră era obligată de Comisia Europeană să plătească penalităţi pentru fiecare zi de întârziere până la transpunerea integrală a legislaţiei europene în domeniu.
Noua legislaţie presupune inclusiv aplicarea bail-in-ului (procedură ce implică şi confiscarea depozitelor negarantate, pentru salvarea băncilor cu probleme).
Recent, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la netranspunerea legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia bancară de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia şi Ţările de Jos (BRRD).
Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014. Ţara noastră se află printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.
Analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că un astfel de proiect legislativ nu a fost aprobat până acum pentru că ar fi neconstituţional, acesta urmând să vizeze şi aplicarea bail-in-ului.
Referitor la procedura bail-in-ului, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, ne-a precizat, la începutul lunii iunie: "Textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru".
Domnia sa consideră că la noi nu va avea loc procedura de bail-in, pentru că "oamenii au înţeles să se pună la adăpost", respectiv au avut grijă să nu-şi constituie depozite mai mari de 100.000 de euro.
Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care vor suporta pierderile, creditorii respectivei bănci suportând pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.
Ieri, şeful statului a mai promulgat Legea privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare.
1. fără titlu
(mesaj trimis de kolo în data de 04.12.2015, 01:44)
Noi, cei 14 milioane de romani care avem un cont activ la banca-adica deponenti, solicitam Parchetului, Guvernului, Parlamentului si Presedintiei verificarea si eventual anchetarea celor care vor utiliza legea "darii in plata" a bunului ipotecat.
E imperios necesar ca atat angajatul bancii care a verificat dosarul de credt si respectarea prevederilor legale precum si cel care a primit creditul sa fie verificati daca nu au incalcat legea prin diverse tertipuri contabile si bancare.
Este bine cunoscut ca foarte multi dintre cei care au astazi probleme la plata ratelor si reclama gradul prea mare de indatorare au luat, cu complicitatea ofiterilor de credit care au inchis ochii, credite in acelasi timp de la mai multe banci pentru a se incadra aparent in limitele legii. Clasica faza cu creditele luate rapid ca sa nu se observe depasirea gradului de indatorare. Exista documentele cu data acordarii creditului in cazul fiecarui debitor care vrea sa dea terenul sau casa ca sa scape de plata ratei si se poate vedea la ce data s-au acordat creditele, cate s-au acordat aceleasi persoane sau familii si care era gradul de indatorare real.
Plus sa se verifice si daca nu le-a crescut subit salariul inaintea acordarii creditului pentru ca in luna urmatoare sa revina la salariul anterior. Sunt mii astfel de cazuri de frauda.
Sunt cazuri evidente de fals in acte si fals in declaratii pentru care nu ar trebui gasiti acum altii ca vinovati si pusi sa contribuie la imbuibarea imprumutatilor lacomi si a bancherilor smecheri.
Va multumim,
NOI, 14 MILIOANE de VOTANTI!
1.1. nu te doare "fara titlu" ? (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de nu va mai obositi în data de 04.12.2015, 08:58)
pentru a-ti arata indignarea, poate trimiti aceste mesaje si pe site-urile de matrimoniale. nu de alta, dar poate iti gasesti mai usor fratii. ai inteles ceva?
1.2. Dispari troll idiot ! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de deponent în data de 04.12.2015, 09:35)
Nu exista nici o legatura intre deponent si darea in plata. Bancile au analisti de credite, evaluatori, asiguratori de risc de la care ar trebui sa recupereze prejudiciile, nu de la deponenti. Sa nu uitam ca legislatia hoteasca din Romania (sub pretextul luptei impotriva evaziunii, terorismului sau oricarui alt pretext) ma OBLIGA pe mine firma sa tin banii in depozite NEGARANTATE la banca!
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2015, 09:55)
So pe ei!
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de kolo în data de 04.12.2015, 10:39)
Pai tocmai, smecherasule, tie ti-ar conveni sa iti taiee din dobanda sau sa-ti creasca banca taxele de 3-4 ori doar pentru ca smecherasii si-au luat o casa mai scumpa decat isi permit? Asta in cazul fericit in care nu sunt pur si simplu speculatori care au cumparat sperans sa vanda in castig si acum nu stiu cum sa rezolve situatia.
Ti se pare ca e trolling faptul ca cer o verificare de bun simt ca sa se verifice daca celor care au primit credite nu le-a crescut subit salariul/veniturile inaintea acordarii creditului pentru ca in luna urmatoare sa revina la salariul anterior? Sunt mii astfel de cazuri de frauda, tocmai genul tau de smecherashi.
Sunt cazuri evidente de fals in acte si fals in declaratii
1.5. sectantul (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2015, 10:56)
te pedepseste Dumnezeu, kolo, mincinosule falsificator
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2015, 11:28)
O fi kolo trimis de bănci, dar spune adevărul. Așa că, să fie primit și lăsat să comenteze.
1.7. Nu au ce sa imi taie (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de deponent în data de 04.12.2015, 12:21)
Nu au decat sa imi taie din dobanda ca si asa e aproape zero!. Vreau sa se duca dracu, sa dea afara jumatate din functionarimea bancara si sa plece acasa. Vreau sa nu mai fiu oligat sa tin banii la banca. Tolling este saarunci teme prostesti pentru ca verificarea inainte de a da creditele cu ipoteca, bancile au facut-o. Comisonul de risc cerut, l-au incasat. Nu este vina imprumutatului ca bancile au inundat piata cu credite, preturile au crescut si acum nu mai pot sa mentina preturile sus. Bancile au speculat, acum sa participe si ele la nota de plata!
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2015, 15:53)
mai Kolo.....da...cere odata verificarea aia unde trebuie, nu aici, ca ne-ai zapacit......de vreo saptamana esti peste tot.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de kolo în data de 04.12.2015, 16:15)
De ce v-am zapacit? Ati dat spaga ca sa primiti creditul in CHF si sperati sa nu se prinda procurorii sau v-ati falsificat adeverintele de venit? Stati linistit/a ca veti plati daca ati facut asa ceva.
2. Alo! Vrem detalii, nu interpretari!
(mesaj trimis de practic în data de 04.12.2015, 08:19)
Ce numar are legea? Cum se cheama? Ce prevede pentru conturile de investitii?
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2015, 10:54)
Legea privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii
3. Primim, dar vrem si titluri de stat accesibile
(mesaj trimis de Dyogene în data de 04.12.2015, 10:52)
Bun, sa zicem ca inghitim galusca cu "burden sharing". Dar atunci nu ar trebui sa avem o alternativa la depozite? Nu ar trebui ca statulsa emita mai multe obligatiuni cu valoare nominala accesibila publicului larg?
3.1. Nu prea merge (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 04.12.2015, 11:22)
Chestiunea asta cu valoarea mică a titlurilor de stat este o himeră. Acum câteva luni s-au vândut la 1000 lei/bucată. Nu s-a prea înghesuit nimeni.
Randamentul pe care îl invidiezi tu, al titlurilor de 10000 lei/bucată, nu vine de la "generosul" stat. El îți va da aceeași dobândă ca cea bancară pentru titlurile mici, de 1000 lei. Randamentul superior la titlurile mari vine din negocierea dură dintre stat și băncile care licitează în piața primară. Un individ "vox populi" nu va avea puterea de negociere să coboare dobânda (și s-a văzut în vară).
3.2. Nu randamentul, ci siguranta (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Dyogene în data de 04.12.2015, 11:59)
In competitia cu depozitul bancar, titlul de stat ofera siguranta in fata unui eventual bail-in. Poate sa poarte si dobanda 0, ca tot se va inghesui lumea sa scoata banii din banci si sa-i bage in bonduri daca se aude de bail-in. Mai trebuie si ceva educatie financiara, ce-i drept.
4. retroactivitate
(mesaj trimis de debitorul în data de 04.12.2015, 11:10)
As vrea sa il vedem pe domnul Cinteza iesind si spunand ca este neconstitutional si ca ar trebui sa se aplice doar depozitelor viitoare.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 04.12.2015, 11:24)
Nu contează. Cele mai multe depozite sunt pe termene mici de câteva luni și se reactualizează în noile condiții de bail-in. Sunt extrem de puține depozite cu maturități de peste un an.