PENTRU ŞEDINŢA BNR DE ASTĂZI Piaţa anticipează majorarea dobânzii de politică monetară la 3%

Banca Naţională a României (BNR) este aşteptată, astăzi, să majoreze cu 50 de puncte de bază rata dobânzii de politică monetară, la 3,00%, după majorarea de 50 de puncte de bază din februarie şi cele de câte 25 de puncte de bază din octombrie, decembrie şi ianuarie care au marcat debutul ciclului de majorare a dobânzilor. O nouă majorare de doar 50 de puncte de bază ar veni pe un fundal dominat de intensificarea presiunilor inflaţioniste şi aşteptarea unei dinamici marginal pozitive a PIB în primul trimestru din acest an şi implicit evitarea unei recesiuni tehnice.

Băncile centrale din regiunea noastră au continuat în ultimele luni cu deciziile agresive de majorare a dobânzilor, Federal Reserve (Fed) a început şi ea ciclul de majorare în martie (aşteptarea actuală fiind pentru 2 majorări succesive de câte 50 de puncte de bază la următoarele 2 şedinţe Fed), iar BCE a semnalat la rândul său că va majora - cândva - în acest an dobânzile. Sondajul Bloomberg şi analişti din piaţă prognozează astfel o dobândă-cheie de 3,00% în urma şedinţei BNR, iar la mijlocul anului există o probabilitate ridicată ca banca centrală să ducă rata de politică monetară la nivelul de 3,5%.

De notat că, în februarie, BNR a renunţat la menţiunea din precedentele comunicate în care se arăta că deciziile de politică monetară "se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini".

România a înregistrat deja în acest an o rată a inflaţiei record în raport cu ultimii 18 ani. Ţara noastră nu a mai avut inflaţie de 2 cifre din 2004, iar în lipsa măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor din sfera energiei inflaţia ar fi fost deja cu multe procente peste 10% (în februarie, rata anuală a IPC - indicele preţurilor de consum - a fost la 8,5%). Chiar şi cu o dobândă de 3,00% România ar rămâne ţara cu cea mai mică dobândă-cheie din regiune (real negativă deci în continuare stimulativă pentru dinamica economică).

Mai bine de două treimi din inflaţia locală provine din creşterea preţurilor din energie, iar ameninţarea pentru perspectiva inflaţiei este extinderea şi mai puternică a categoriilor unde se consemnează majorări de preţuri de consum dacă BNR nu reuşeşte să ancoreze aşteptările inflaţioniste. Totodată, un alt puseu de inflaţie este aşteptat ca urmare a războiului din Ucraina.

Inflaţia de bază core 2 ajustată a accelerat deja în februarie la 5,9% de la 5,2% în ianuarie, mult peste ţinta BNR, dovadă clară că presiunile inflaţioniste se tot adună şi se extind. Inflaţia ridicată pune presiune pe consum, mai ales în contextul în care rata medie de creştere a salariilor devine negativă. Cel mai recent BERD şi-a actualizat prognoza de creştere economică pentru România la +2,8% în 2022 - de la +4,4% anterior - şi +4,2% în 2023.

Conform comunicatului BNR din februarie, creşterea inflaţiei de bază core 2 ajustată reflectă "efectele creşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate şi de ponderea însemnată a bunurilor importate în coşul de consum".

Amintim de asemenea că BNR a reluat achiziţiile de titluri de stat în luna martie pe fondul unor probleme de finanţare pentru guvern şi pe fondul creşterii generale a dobânzilor, inclusiv ca urmare a războiului ruso-ucrainean şi a implicaţiilor sale economice şi financiare. Costul de finanţare pe 10 ani al României a atins astfel un nivel record al ultimilor 9 ani în perioada 7-8 martie, respectiv 6,76%, nivel nesustenabil pentru nevoile de finanţare ale României şi stocul de datorie publică. Ulterior, costul de finanţare pe 10 ani a scăzut la 5,7%, pe fondul achiziţiilor BNR şi a schimbării sentimentului investitorilor, iar ieri, la ora 10:30, RO10Y se situa la 6,22%. Curba randamentelor la titlurile de stat emise de România s-a aplatizat puternic în ultimele săptămâni pe fondul scăderii mai accentuate a ratei pe 10 ani.

Valentin Tătaru, economistul şef de la ING Bank România, arată într-un raport de analiză că activitatea economică din primul trimestru a fost destul de solidă, producţia industrială şi construcţiile marcând un început de an 2022 puternic (pe baza datelor publicate de INS pentru luna ianuarie şi februarie). Tătaru anticipează o creştere economică trimestrială de +0,2% în primul trimestru din acest an prin care s-ar evita o recesiune tehnică.

"Vedem banca centrală majorând rata-cheie la un minimum de 4,50% în acest an. Ratele reale vor rămâne puternic în teritoriu negativ în 2022 şi cel mai probabil şi 2023", precizează Valentin Tătaru.

Totodată, într-o intervenţie avută ieri la Digi24, Tătaru a spus că pieţele, în general, sunt prea optimiste în prezent. Tătaru se aşteaptă ca stagflaţia curentă şi din ultimele câteva trimestre să se cronicizeze şi să rămână cu noi pentru câţiva ani de zile.