PENTRU ŞEDINŢA BNR DE ASTĂZI Piaţa anticipează majorarea dobânzii de politică monetară la cel puţin 4,5%

Banca Naţională a României (BNR) este aşteptată, astăzi, să majoreze cu cel puţin 75 de puncte de bază rata dobânzii de politică monetară, la 4,5%, după majorarea de 75 de puncte de bază din mai, cele de 50 de puncte de bază din aprilie şi februarie şi cele de 25 de puncte de bază din octombrie, decembrie şi ianuarie. BNR ar trebui, în teorie, având în vedere declaraţiile guvernatorului Mugur Isărescu privind menţinerea diferenţialului de dobândă cu ţările din regiune, să mărească pasul de majorare de dobândă, iar banca centrală ar avea motive să o facă având în vedere avansul continuu al inflaţiei şi creşterea economică de 5,2% din primul trimestru al anului care a fost a doua cea mai mare creştere trimestrială din istoria României.

O majorare de 100 de puncte de bază ar fi într-un context normal o majorare supradimensionată, dar băncile centrale din regiune au plusat în ultima perioadă cu majorări masive - banca centrală din Ungaria a majorat dobânda-cheie la 7,75% de la 5,90% pentru a opri deprecierea forintului -, iar BNR nu are cum să rămână şi mai mult în urmă.

La conferinţa BURSA "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război" din 28 iunie, Valentin Lazea, economistul şef al BNR, a afirmat că banca centrală va trebui să crească în continuare dobânda-cheie, în condiţiile în care depozitele bancare în euro înregistrează o creştere mai rapidă decât depozitele în lei, majorarea dobânzii fiind necesară pentru a "preîntâmpina o migrare către euro, o aşa-numită euroizare a economiei". Acesta a adăugat că, deşi în presă şi în societate se manifestă o preocupare faţă de cei care au credite la bănci, adică debitorii băncilor, trebuie să fim mai atenţi în ceea ce îi priveşte pe creditorii băncilor, adică deponenţii, care la actualele niveluri ale dobânzilor sunt în pierdere.

Conform celui mai recent raport trimestrial asupra inflaţiei al BNR, banca centrală anticipează vârful ratei anuale a inflaţiei a fi avut loc în luna iunie, lună proaspăt încheiată, de aici fiind estimată o creştere cu un ritm mai lent a preţurilor de consum. În general, în pieţele internaţionale, există în prezent o discuţie despre presiuni dezinflaţioniste puternice care se conturează odată cu riscul intrării în recesiune a zonei Euro şi a economiei americane şi corecţia cotaţiilor internaţionale ale materiilor prime (în special metale în ultimele săptămâni) şi ale mărfurilor agro-alimentare din ultima perioadă.

Amintim că, în februarie, BNR a renunţat la menţiunea din precedentele comunicate în care se arăta că deciziile de politică monetară "se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini". Chiar şi cu o dobândă de 4,50% România ar rămâne ţara cu cea mai mică dobândă-cheie din regiune - real negativă deci în continuare o poziţie de relativă stimulare a activităţii economice.

Şi celelalte bănci centrale din regiunea noastră, pe lângă Ungaria - care are inflaţie de 10,7% pe luna mai, sub România, graţie desigur unor măsuri de plafonare de preţuri în energie -, au continuat în ultimele săptămâni cu deciziile agresive de majorare a dobânzilor: banca Cehiei a majorat rata-cheie 7%, la o inflaţie de 16%, iar banca Poloniei a majorat dobânda la 6% în contextul unei inflaţii de 14%. Totodată, Federal Reserve (Fed), cea mai importantă bancă centrală din lume, a majorat dobânzile cu 75 de puncte de bază luna trecută (aşteptarea actuală fiind pentru încă 1 majorare de 75 de puncte de bază la următoarea şedinţă), iar BCE a semnalat la rândul său că va majora în iulie dobânzile pentru prima dată în ultimii 11 ani, în ciuda perspectivei de recesiune.

Analişti din piaţă prognozează astfel o dobândă-cheie de cel puţin 4,50% în urma şedinţei BNR, iar la finalul anului există o probabilitate ridicată ca banca centrală să ducă rata de politică monetară la nivelul de 6%.

Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România, arată într-un raport că "atitudinea (BNR) pare să fie în continuare una de a face cât mai puţin posibil atâta timp cât principalele echilibre - cursul valutar în particular - rămân sub control".

"Estimăm că rata-cheie va ajunge la 6% până la finalul anului şi se va păstreze acolo în 2023", spune Tătaru, care anticipează o inflaţie pe luna iunie de peste 15%.

Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR, anticipează la rândul său o dobândă-cheie maximă de 5,50% şi o majorare de 75 de puncte de bază pentru şedinţa de astăzi, o creştere care ar fi identică cu cea operată recent de banca centrală din Polonia. Analistul aminteşte că guvernatorul BNR a spus în luna mai că vede rata anuală a inflaţiei IPC şi dobânda-cheie întâlnindu-se în jurul nivelului de 5%.

Dascălu mai evidenţiază forma aplatizată a curbei randamentelor la titlurile de stat în lei, adăugând că aceasta indică posibile îngrijorări că BNR rămâne semnificativ în urma băncilor centrale din regiune. Totodată, inflaţia curentă şi perspectiva asupra inflaţiei, combinate cu deficitele gemene din ce în ce mai mari, reprezintă "argumente puternice pentru o politică monetară mai restrictivă". Potrivit acestuia, datele privind dinamica PIB din primul trimestru şi privind inflaţia vor duce la recalcularea output-gap-ului şi implicit la o perspectivă asupra inflaţiei core care arată o inflaţie mult mai persistentă în următorul raport trimestrial asupra inflaţiei ce va fi publicat în luna august.