PER cere respectarea "statutului de sinistrat" in România

Partidul Ecologist Român (PER) aduce din nou in atenţia opiniei publice şi a instituţiilor abilitate, clarificarea statutului de sinistrat în ţara noastră, în sensul în care, în prezent nu se respectă legislaţia in vigoare, se arată într-un comunicat remis astăzi Redacţiei.

Documentul reaminteşte principalele dezastre naturale - zona Izvoarele, jud. Galaţi şi zona Alunu, din judeţul Vâlcea - unde gospodării şi familii sunt grav afectate, menţionând că "autorităţile din Ministerul Mediului, din Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, agenţiile teritoriale, cât şi comisarii regionali şi comisarii Gărzii Nationale de Mediu, au uitat să-şi îndeplinească atribuţiile, respectiv, să-şi facă datoria pentru care sunt bine plătiti de toţi românii".

Reprezentanţii PER susţină că "în conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Mediului, cap. XIV- Atribuţii şi raspunderi, la art. 75, lit. Y, acestea (autorităţile statului - n.r.) aveau datoria de a propune, în urma constatării dezastrelor produse în aceste localităţi, declararea lor prin Hotărâre a Guvernului ca «zone de risc inalt» şi să elaboreze împreună cu alte autorităţi publice, centrale şi locale, programe speciale pentru înlăturarea riscului survenit în aceste zone

În opinia celor din PER, în urma acestui demers, populaţia afectată de dezastre naturale "trebuia să capete «statutul de sinistrat» şi să beneficieze de toate drepturile conferite de lege, inclusiv de refacere cu fonduri guvernamentale a gospodăriilor distruse, cât şi a bunurilor afectate".

Membrii PER consideră de asemenea că "lipsa de viziune în prevenţie a Parlamentului privind reglementarea legislativă în direcţia protecţiei mediului înconjurator, precum şi ignoranţa autorităţilor abilitate privind monitorizarea factorilor economici care au legatură directă sau tangenţială cu componentele de mediu, conduc la crearea dezastrelor naturale în ţara noastră".

Potrivit sursei citate, "schimbările climatice afectează în mod continuu configuraţia continentelor, nivelul oceanului planetar, distribuţia aşezărilor umane şi a populaţiei din zonele costiere şi/sau litorale, schimbă repartiţia teritorială a zonelor agricole tradiţionale, afectează principalele resurse de hrană şi apă ale comunităţilor umane. Efectul acestor dezastre naturale va fi multiplu şi greu cuantificabil, afectând viaţa, sănătatea, siguranţa existenţială a omului, bunurile lui materiale, libertatea şi bunăstarea individului, conducând la o sărăcire în masă a tuturor comunităţilor umane".

În acest context, PER lansează în spaţiul public termenul de "refugiat in urma dezastrelor naturale majore", propunând o dezbatere cu privire la asprecte precum:

- modul cum trebuie definit la nivel internaţional şi mai ales cum se dobândeşte statutul de refugiat în urma dezastrelor naturale majore;

- obligaţiile şi drepturile pe care trebuie să le aibă un refugiat în urma dezastrelor naturale majore;

- obligaţiile şi îndatoririle pe trebuie sa aibă statul gazdă faţă de refugiaţi, în vederea evitîrii conflictului cu comunităâţile existente;

- obligaţiile pe care trebuie să şi le asume organismele internaţionale atât faţă de refugiaţi cât şi faţă de statul gazdă.