Petrolul - la cel mai ridicat nivel din ultimul an; ce urmează?

Preţurile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimul an, în condiţiile în care, reducerea severă a stocurilor de ţiţei din Statele Unite s-a adăugat temerilor privind aprovizionarea globală scăzută, cauzată de tăierile operate de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol plus aliaţii său (OPEC+), cu Arabia Saudită în prim plan, conform Reuters.

Sortimentul West Texas Intermediate (WTI), relevant pentru piaţa americană, se tranzacţiona ieri, la ora 14:00, la 93,6 dolari pe baril, după un maxim de 95,52 dolari, nivel nemaiîntâlnit de la finele lunii august anul trecut, în timp ce referinţa globală Brent se tranzacţiona la circa 94,9 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii noiembrie anul trecut, conform datelor Investing.com.

"Piaţa petrolului acceptă rapid faptul că reducerile OPEC+ anunţate în vară au un efect profund asupra disponibilităţii ţiţeiului", a spus Stefano Grasso, manager senior de portofoliu la 8VantEdge din Singapore, conform Reuters. "Stocurile se epuizează, în vreme ce cererea continuă să crească. Suntem încă departe de un nivel al preţurilor care provoacă distrugerea cererii".

Stocurile de ţiţei ale Statelor Unite au scăzut cu 2,2 milioane de barili săptămâna trecută, până la 416,3 milioane de barili, conform datelor guvernamentale, cu mult peste scăderea de 320.000 de barili aşteptată de analişti, potrivit unui sondaj Reuters. Stocurile din depozitul Cushing, Oklahoma, centru cheie de livrare pentru contractele futures pe ţiţei din SUA, s-au redus cu 943.000 de barili în cursul acestei săptămâni, până la puţin sub 22 de milioane de barili, cel mai redus nivel din iulie 2022 şi aproape de minimul operaţional, conform datelor Administraţiei Informaţiilor Energetice. Scăderea vine pe fondul creşterii cantităţii rafinate şi a cererii de export, scrie Reuters.

Recent, Arabia Saudită şi Rusia, ce fac parte din OPEC+, au redus producţia cu 1,3 milioane de barili pe zi până la sfârşitul anului, următoarea întâlnire a grupului fiind pe 4 octombrie, mai notează publicaţia menţionată.

• Bart Melek: "Credem că preţurile se pot menţine în apropierea acestor niveluri pentru o perioadă de timp, dar nu prea mult"

Bart Melek, director general la TD Securities, estimează că preţurile petrolului vor rămâne la un "nivel ridicat" pentru restul anului, cu un risc de creştere dacă OPEC+ va continua să menţină aprovizionarea redusă. De asemenea, el a subliniat că producţia rafinăriilor va scădea în următoarele luni, deoarece se apropie sezonul de mentenanţă.

"Credem că preţurile se pot menţine în apropierea acestor niveluri pentru o perioadă de timp. Dar nu credem că va fi pentru prea mult timp. Şi s-ar putea să fi văzut finalul acestui raliu", a spus directorul TD Securities, citat de CNBC. "Nu este în interesul OPEC ca preţurile să crească mult, la trei cifre, deoarece vor fi îngrijoraţi de distrugerea cererii pe termen lung. Credem că, pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, vor semnala că încheie cu aceste măsuri de limitare a ofertei".

• Goldman Sachs: "Cea mai mare parte a raliului este în urmă"

Estimări de preţuri ale petrolului Brent de peste 100 de dolari pe baril au apărut frecvent în presa internaţională în ultimele zile, în condiţiile creşterii cererii, a ofertei reduse şi a nivelului scăzut de umplere a depozitelor.

Goldman Sachs şi-a crescut recent prognoza pentru sortimentul Brent de la 93 de dolari pe baril la 100 de dolari, în următoarele douăsprezece luni, conform Reuters.

Dar, o periodă îndelungată cu preţuri ale petrolului de peste 100 de dolari poate spori preocupările legate de inflaţie ale guvernelor şi autorităţilor monetare, care au ridicat agresiv dobânzile tocmai pentru a domoli creşterea generalizată a preţurilor. De altfel, dobânzile ridicate au dus deja la reducerea cererii în economiile occidentale, inclusiv pentru petrol. Pe de altă parte, mărirea producţiei ţărilor non-OPEC+ poate calma orice tendinţă de creştere a preţurilor ţiţeiului. Goldman estimează că oferta non-OPEC+ va creşte cu 1,1 milioane de barili pe zi până anul viitor, în timp ce Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a prognozat o creştere de 1,3 milioane de barili pe zi, potrivit Reuters.

Reluarea investiţiilor şi creşterea producţiei offshore fac, de asemenea, mai puţin probabilă o apreciere pe termen lung, au spus analiştii Goldman, adăugând că "cea mai mare parte a raliului este în urmă", conform Reuters.

Pe de altă parte, Arabia Saudită, liderul de facto al OPEC, se confruntă permanent cu problema atingerii unui echilibru în ceea ce priveşte preţurile petrolului, care să fie suficient de mari pentru a recompensa producătorii, dar să nu ajungă până la un nivel care să distrugă cererea şi să ducă economia în recesiune. "Nu sunt sigur că există prea mult sens economic în a duce economia globală în recesiune, dacă OPEC+ perseverează cu aceste reduceri (n.r. de producţie), ceea ce mă face să mă întreb cât de mare va ajunge preţul şi cât de sustenabil va fi", a afirmat Craig Erlam, analist la OANDA.

• Christyan Malek: "Puneţi-vă centurile de siguranţă; va fi un superciclu foarte volatil"

Christyan Malek, şeful departamentului de cercetare acţiuni energetice pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA) din cadrul JPMorgan, a estimat săptămâna trecută că preţul ţiţeiului Brent poate continua creşterea recentă până la 150 de dolari până în 2026.

Între elementele pe care Malek îşi bazează estimarea se numără şocuri de capacitate, un superciclu energetic şi, desigur, eforturile de a renunţa la combustibilii fosili. "Puneţi-vă centurile de siguranţă. Va fi un superciclu foarte volatil", a declarat Malek vineri la Bloomberg, punând în prim plan reducerile de producţie ale OPEC şi lipsa investiţiilor în producţie nouă.

În februarie acest an, JPMorgan spunea că este puţin probabil ca preţul petrolului să atingă 100 de dolari pe baril în acest an, cu excepţia cazului în care apare un eveniment geopolitic major care să zguduie pieţele. Banca de investiţii avertiza că este posibil ca OPEC+ să adauge până la 400.000 de barili pe zi la producţia globală, iar exporturile de petrol ale Rusiei s-ar putea redresa până la jumătatea anului. Atunci, JPMorgan estima o creştere a cererii de 770.000 de barili pe zi din partea Chinei, mai puţin decât estimările AIE şi OPEC.

Acum vede un dezechilibru global între cerere şi ofertă de 1,1 milioane barili pe zi în 2025, dar care va creşte până la 7,1 milioane în 2030, în condiţiile în care cererea robustă se va confrunta cu oferta limitată.