Petrom va cere statului banii pentru investiţiile de mediu din toamnă de la Arpechim

Investiţiile pentru nerealizarea cărora a fost suspendată autorizaţia integrată de mediu a rafinăriei Arpechim nu vor fi rambursate de către statul român, însă statul va plăti investiţiile de mediu care urmează să înceapă la rafinărie, din luna octombrie, în urma unei licitaţii organizate de Petrom.

"Investiţiile pentru modernizarea rezervoarelor cu capac fix şi flotant pentru benzine şi închiderea haldei de deşeuri de acrilonitril şi a haldei noi de nămol biologic, pentru nerealizarea cărora a fost suspendată autorizaţia integrată de mediu a rafinăriei Arpechim, nu se încadrează în costurile de mediu rezultate din contaminarea istorică, deci vor fi suportate de noi", au declarat, vineri, pentru NewsIn, reprezentanţii Petrom.

Aceştia au precizat că Petrom a lansat un anunţ pentru organizarea unei licitaţii privind realizarea unor investiţii de mediu la rafinăria din Piteşti, care vor începe în luna octombrie 2007. "Costurile vor fi alocate de către Petrom, urmând ca statul să ramburseze fondurile ulterior, în baza anexei contractului de privatizare. Tocmai din această cauză vom organiza o licitaţie, pentru că este vorba de bani publici", au spus oficialii Petrom.

Ministerul Economiei şi Finanţelor nu a făcut, până în prezent, nicio plată către Petrom, din contul de 50 milioane euro constituit în Trezorerie conform legii de privatizare a societăţii, pentru acoperirea unor costuri de mediu, potrivit informaţiilor furnizate NewsIn de Finanţe.

"De la data constituirii contului la trezoreria statului şi până în prezent, Ministerul Economiei şi Finanţelor nu a efectuat nicio plată în condiţiile mecanismului creat prin articolul 21 din Legea 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP Petrom SA Bucureşti", a precizat sursa citată.

Articolul invocat prevede că Petrom îşi recuperează sumele cheltuite pentru acoperirea costurilor de mediu rezultate din contaminarea istorică, abandonarea sondelor oprite, închise sau care aşteaptă sâ fie abandonate din contul deschis potrivit legii de privatizare.

Prin legea de privatizare a Petrom, statul s-a obligat să creeze un cont în Trezorerie, în sumă de 50 milioane euro, proveniţi din banii încasaţi din privatizarea societăţii, timp de 15 ani de la data vânzării, din care să achite cheltuielile de mediu cauzate de contaminarea istorică şi de operaţiunile de abandonare care nu sunt acoperite prin provizioane. Contul este gestionat de Finanţe, pe baza documentelor prezentate de Ministerul Mediului.

De asemenea, Finanţele trebuie să suplimenteze, anual, suma aflată în acest cont cu echivalentul cheltuielilor. Tot­odată, legea mai stipulează că, în cazul în care sumele necesare pentru cheltuielile de mediu prevăzute în contract depăşesc valoarea contului, Finanţele vor acoperi diferenţa din bugetul de stat.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş a suspendat, în data de 28 mai, autorizaţia de mediu a Rafinăriei Arpechim din Piteşti, din cauza neîndeplinirii de către Petrom a inves­tiţiilor pentru modernizarea rezervoarelor cu capac fix şi flotant pentru benzine şi închiderea haldei de deşeuri de acrilonitril şi a haldei noi de nămol biologic, măsura atrăgând după sine sistarea activităţii de producţie pentru o perioadă de până la şase luni.

În urma deciziei Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, Petrom a convenit cu autorităţile de mediu un plan de închidere a Rafinăriei Arpechim, care va permite companiei să continue producţia de carburanţi şi produse petrochimice timp de trei luni luni de zile.

Potrivit fostului comisar-şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, Arpechim a fost amendată, anul trecut, cu patru miliarde de lei şi cu alte 2,3 miliarde lei, în acest an, din cauza nerespectării cerinţelor de mediu.

Petrom a fost privatizată în anul 2004, când grupul aus­triac OMV a cumpărat pachetul de 51% din acţiunile societăţii. Contractul de privatizare a Petrom permite noului acţionar majoritar, OMV, să vândă Arpechim, Doljchim, staţii de distribuţie şi zăcământul Suplacu în cadrul programului de restructurare.