"Piaţa de capital, una dintre marile vulnerabilităţi ale ţării"

Reporter: În calitate de premier în primii ani după Revoluţie, aţi cunoscut îndeaproape tranziţia românească. Care credeţi că sunt oportunităţile de dezvoltare pe care ţara noastră le-a ratat, din anii `90, până în prezent?

Petre Roman: Se impune o analiză mai serioasă şi mai aprofundată ca să ofer un răspuns. Este cert, însă, că am avut numeroase episoade în care, în loc de politică de dezvoltare, am avut politică de destructurare şi nu o destructurare constructivă, în sensul teoriei lui Schumpeter (n.r. Joseph Schumpeter, economist austriac, 1883 - 1950), ci o destructurare interesată, ceea ce, în termeni colocviali, se numeşte "jaf şi lichidare".

Pentru mine, discuţia pe această temă ar trebui să înceapă şi cu un audit serios cu privire la avuţia ţării, să vedem cu ce am mai rămas din ce am avut.

Reporter: Există voinţă politică pentru a face acest audit?

Petre Roman: Este clar că nu există, la ora actuală. Nici măcar nu există competenţă pentru o analiză serioasă pe baza căreia să pornim un proiect pe termen lung pentru ţară.

Reporter: Recent, piaţa de capital a sărbătorit 20 de ani de reglementare. Cum apreciaţi activitatea pieţei de capital?

Petre Roman: Încă este foarte slabă. Este una dintre marile vulnerabilităţi ale României.

Noi nu avem pieţe financiare suficient de dezvoltate, întâi şi întâi, pentru că am întârziat foarte mult utilizarea unor numeroase instrumente ale pieţei financiare. Listarea la Bursă a început foarte târziu, la noi. Şi vă asigur că, dacă s-ar fi mers pe listarea la Bursă, de la bun început, cum a fost intenţia mea ca prim-ministru, reuşeam să evităm multe pierderi nejustificate din economia românească.

Reporter: Care credeţi că sunt modificările care se impun la actuala lege a pieţei de capital?

Petre Roman: Nu sunt un specialist în pieţe de capital, dar ştiu un lucru, lumea reală, capitalistă, este dominată de pieţele financiare. Ne place, nu ne place, aceasta este realitatea.

Prin urmare, fiecare ţară trebuie să aibă o dezvoltare considerabilă a pieţelor de capital, pentru ca să poată să fie capabilă să coopereze, să se insereze în lumea globală. Acesta este principiul care trebuie avut în vedere.

Propunerile de modificări concrete ar trebui să vină din partea specialiştilor, cei care ştiu care sunt pieţele care pot fi dezvoltate, cum să se realizeze acest lucru.

Reporter: Care sunt celelalte vulnerabilităţi care condiţionează dezvoltarea ţării noastre?

Petre Roman: O primă vulnerabilitate a ţării noastre este "ţesătura" instituţională precară. Sunt numeroase instituţii în care domină incompetenţa sau lipsa de răspundere, iar legea nu le sancţionează.

A doua mare vulnerabilitate ar fi că România este mult prea legată de piaţa Uniunii Europene. Ţara noastră a pierdut multe pieţe pe care nu le-a mai recuperat, ceea ce s-ar putea face dacă s-ar stimula mai mult întreprinderile româneşti. Nu întreprinderile supranaţionale trebuie încurajate, ci firmele româneşti.

"Actuala campanie electorală, cea mai îndepărtată atât de realităţi, cât şi de oameni"

Reporter: Cum apreciaţi actuala campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, în comparaţie cu celelalte?

Petre Roman: Din ce am observat, cred că este cea mai îndepărtată campanie atât de realităţi, cât şi de oameni.

Lucrul nu este surprinzător dacă ne gândim că sentimentul marii majorităţi a românilor este că politica actuală este ruptă de realitate şi de ceea ce trăiesc ei. Şi acest lucru se vede perfect în ceea ce se întâmplă în această campanie, în care nu se vorbeşte nimic despre ce îi frământă pe oameni, ce probleme are ţara noastră, care este proiectul pentru România, în ce măsură şi când aşteptările oamenilor pot fi împlinite. Despre toate aceste lucruri candidaţii nu vorbesc deloc şi acest lucru este cât se poate de îngrijorător.

Reporter: Care sunt cauzele acestei stări de facto? În ce măsură vina revine clasei politice, dar societăţii civile?

Petre Roman: De vină este, în cea mai mare parte, prestaţia foarte slabă a multor politicieni.

Este justificată şi întrebarea dumneavoastră despre societatea civilă. Este adevărat că aceasta nu a reuşit încă să treacă acel prag de maturizare, de credibilitate, în urma căruia să aibă o suficient de mare influenţă în desfăşurarea politicii.

Reporter: Care sunt problemele care nu sunt aduse în discuţie?

Petre Roman: Noi avem o campanie pentru alegerea preşedintelui în care nu se discută despre rolul pe care preşedintele îl va avea în perioada post-electorală.

Aceasta este o temă importantă, având în vedere cei 10 ani de preşedinţie ai lui Traian Băsescu, care au fost, una peste alta, numai abuzuri, alunecări şi rupturi în politică. Adică, după părerea mea, două mandate, eşuate lamentabil.

Redefinirea rolului preşedintelui ţării - ce poate să facă acesta, care sunt aşteptările electoratului - este un aspect care trebuie adus în discuţie, dacă vorbim despre un preşedinte ales de popor, prin vot direct şi universal.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la acuzaţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu, potrivit cărora Victor Ponta a fost ofiţer acoperit?

Petre Roman: Nu mă interesează absolut deloc. Traian Băsescu este un om atât de puţin credibil încât acuzaţiile lui nu mă interesează.

Reporter: Cum comentaţi afirmaţia potrivit căreia activitatea serviciilor de informaţii este pusă în pericol de afirmaţiile făcute de Traian Băsescu (n.r. - Victor Ponta, ofiţer acoperit)?

Petre Roman: Este foarte clar că Traian Băsescu, prin declaraţiile sale politice, este în afara legii, este mult în afara statutului de preşedinte. Dar eu sunt de părere că serviciile de informaţii au propria lor autonomie şi nu sunt în mod serios afectate de aceste declaraţii.

Reporter: Cât de eficientă a fost reforma la care au fost supuse serviciile de informaţii după anul 1990?

Petre Roman: Reforma a început întâi cu o contrareformă. În sensul că în 1990, 1991, 1992, pur şi simplu, aceste servicii nu au fost decât nişte prelungiri ale fostei Securităţi, dar, astăzi, în mod cert, au o cu totul altă postură, care este una cât mai aproape sau foarte aproape de ceea ce este normal să fie. Aici mă refer inclusiv la procesul de formare a lucrătorilor din cadrul acestor servicii.

Reporter: Credeţi că electoratul va fi influenţat de tot acest scandal mediatic la care asistăm?

Petre Roman: Acum ca să vorbesc despre ceea ce cred eu şi care este opţiunea mea politică, sper ca electoratul să fie influenţat în bine de atitudinea serioasă a lui Klaus Iohannis şi de refuzul domniei sale să intre în jocul acesta de insulte, de agresivitate verbală.

Reporter: Domnul Iohannis a refuzat să aducă în dezbatere probleme de interes, care se impuneau discutate. De exemplu, retrocedările din Sibiu.

Petre Roman: În privinţa aceasta, Klaus Iohannis are o atitudine pe care o putem considera, la urma urmelor, serioasă. Domnia sa spune: "Dacă vreţi să aflaţi despre lucrurile acestea mergeţi şi vedeţi la faţa locului, ce să vă spun eu, veniţi şi vedeţi ce s-a întâmplat, dacă într-adevăr există o problemă. Nu vreau să intru în polemici inutile. Judecaţi-mă în legătură cu chestiunile concrete, la faţa locului, faceţi investigaţia de presă necesară".

Ceea ce este corect, iar dacă investigatorii ajung la concluzii, atunci, firesc este să fie discutate, dar dacă vine cineva şi lansează o idee nu este normal ca domnia sa "să sară" imediat cu declaraţii. Din punctul meu de vedere, Klaus Iohannis are dreptate.

Reporter: Este electoratul românesc pregătit pentru strategia de comunicare pe care a adoptat-o Klaus Iohannis, candidatul Alianţei Creştin Liberale (ACL)?

Petre Roman: Cred că da. Ştim cu siguranţă că românii s-au săturat până peste cap de politica aceasta ineficientă, în care interesul personal al politicienilor trece peste orice şi înainte de orice, precum şi de lipsa de consistenţă, de substanţă, a atitudinilor politice. Şi atunci, vis-a-vis de această situaţie, se pare că seriozitatea, simţul de răspundere cu care se prezintă Klaus Iohannis, prevalează.

Reporter: Spuneţi-mi, vă rog, dacă ne-am propune o salubrizare a clasei politice, care sunt măsurile la care ar trebui să recurgem?

Petre Roman: Să ştiţi că este adevărat că "salubrizarea", cum ziceţi dumneavoastră, adică o "curăţire" a situaţiei din politică, începe cu un lider. Dintotdeauna şi din toate timpurile, pentru ca să se întâmple ceva în societate şi în democraţie, totul pleacă de la existenţa şi capacitatea reală a unui lider.

Reporter: S-a vorbit despre modificarea Constituţiei, precum şi a legii electorale. Modificările care au fost propuse sunt menite să cultive şi să dezvolte o cultură politică favorabilă dezvoltării ţării noastre?

Petre Roman: Absolut că da!

Reporter: Dumneavoastră sunteţi membru în Comisia de modificare a Constituţiei. În ce stadiu se află modificările care s-au impus atât la nivelul Constituţiei, cât şi la nivelul legii electorale?

Petre Roman: O parte importantă din modificările propuse vine din societatea civilă, lucru foarte bun, fiind incluse în prima formă elaborată a revizuirii. Altele, din păcate, nu au putut fi preluate pentru că nu a existat sprijin politic, dar erau importante, tocmai pentru stabilirea unei politici mai serioase.

Procesul în sine este astăzi blocat, din păcate.

La fel şi pentru legea electorală. Este absolut clar că legea electorală este foarte importantă pentru ca rezultatul alegerilor să fie favorabil unei evoluţii politice pe care aş putea să o numesc, pur şi simplu, normală.

Reporter: Care credeţi că sunt modificările care se impun la legea electorală, în opinia dumneavoastră?

Petre Roman: Eu am sentimentul că legea electorală ar fi bine să fie o lege mixtă, având în vedere, totuşi, stadiul democraţiei din România. Ar trebui să existe un echilibru între ceea ce propune cetăţeanul şi partidul.

Totodată, legea electorală trebuie să mai prevadă, foarte serios, modalităţile de finanţare a campaniilor electorale. Pentru că noi, acum, suntem în plină ipocrizie şi minciună. Avem o foarte mare nevoie să ieşim din minciună cu privire la finanţarea campaniei electorale, pentru că, între ceea ce se cheltuie în realitate şi ceea ce se declară, sunt diferenţe foarte mari.

S-au făcut câţiva paşi, în sensul că au fost interzise un număr de "cadouri" pentru electorat, dar suntem departe de o formulă serioasă.

Sumele pentru campanii electorale sunt uriaşe. Trebuia, în primul rând, Comisia Electorală Centrală să facă o analiză serioasă cu privire la impactul publicităţii electorale, ca să vedem de ce se "omoară" atât de mult partidele politice ca să facă afişaj pe străzi, când poate că impactul afişelor este foarte mic. Există şi, oricum, reacţia inversă, oamenii devin scârbiţi şi spun: "Uită-te domnule pe ce se duc banii!".

Reporter: Având în vedere starea de facto a acestei campanii electorale, ce ne puteţi spune despre calitatea serviciilor de consultanţă politică pe care candidaţii le accesează? Firmele de consultanţă americană nu lipsesc din peisajul românesc, nici de această dată.

Petre Roman: Cred că noi avem încă un deficit în ceea ce priveşte calitatea consultanţei electorale, clar. Acesta este sentimentul meu.

Reporter: Ce şanse credeţi că mai are Traian Băsescu în politica românească?

Petre Roman: Ar trebui să nu mai aibă niciun fel de şanse, însă, în politică aproape niciodată nu poţi să spui că s-a terminat.

Reporter: Traian Băsescu este un lider care vrea să se reinsereze, după cum am văzut, recent, în dreapta politică românească.

Petre Roman: Treaba lui, ca să zic aşa. Este dreptul domniei sale să aibă încă această ambiţie, însă, trebuie să şi răspundă pentru ceea ce a făcut.

Reporter: Cum credeţi că va răspunde Traian Băsescu?

Petre Roman: Întâi trebuie să stea faţă în faţă cu justiţia. Sunt prea multe acuzaţii nerezolvate la adresa lui, lucrurile acestea trebuie să se lămurească.

Reporter: Aţi putea aminti care sunt faptele pentru care Traian Băsescu ar trebui să răspundă în faţă justiţiei?

Petre Roman: Sunt multe. Sincer, nu este un subiect despre care aş dori să mai discutăm.

Reporter: Înţeleg. Credeţi că alegerile prezidenţiale se vor câştiga în tandem?

Petre Roman: Nu cred.

În varianta în care câştigă Klaus Iohannis, sigur că există o perioadă în care PSD trebuie să îşi reîntărească majoritatea sau să găsească o altă majoritate, este inevitabil.

Dacă va câştiga Victor Ponta, sigur că PSD nu va face decât să-şi "rearmeze" propria structură parlamentară şi să numească un prim-ministru, ceea ce este foarte important.

Reporter: Vedem o activitate intensă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). În ce măsură credeţi că intensificarea activităţii DNA va afecta campania electorală?

Petre Roman: Sigur că o afectează. Faptul că DNA îşi face datoria este foarte bine, eu aplaud lucrul acesta. Dar că asta se întâmplă chiar în momentul electoral face ca fiecare om să rămână cu impresia că este ceva indicat, ordonat, iar nu ceva firesc. Aceasta este problema.

Reporter: Cum este afectată România de conflictul din Ucraina şi ce ne rămâne de făcut?

Petre Roman: Ne afectează, îndeosebi, în ceea ce priveşte Transnistria. Rusia ar putea să încerce un conflict îngheţat în estul Ucrainei, la fel ca în Transnistria şi în felul acesta să afecteze Republica Moldova care are propria sa relaţie, directă, cu Ucraina. Însă în niciun caz nu cred că va fi vorba despre atragerea României într-un conflict militar, nu se întrevede aşa ceva.

Reporter: Mulţumesc!