Piaţa de energie, îngheţată în lipsa deciziilor de la guvern

Piaţa de energie este aproape îngheţată în aşteptarea unei decizii privind prelungirea sau nu a plafonării facturilor. Tranzacţiile sunt sporadice, iar cele câteva oferte din comparatorul ANRE, valabile după 1 aprilie 2025, unele cu preţuri duble sau chiar triple faţă de cele actuale, nu sunt neapărat relevante, deoarece atât numărul tranzacţiilor, cât şi cantităţile de energie comercializate sunt mici, reiese din precizările Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE.Astfel că, la ora actuală, nimeni nu ştie cât va plăti la curent şi gaze după 1 aprilie.

"Datele publice indică o lipsă de lichiditate şi de încredere a actorilor din piaţă privind condiţiile viitoare. Operatorii ezită să încheie contracte pe termen lung din cauza lipsei de claritate a reglementărilor aplicabile după 1 aprilie 2025. Acest lucru arată nevoia urgentă de politici stabile şi predictibile", se arată în răspunsul Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie.

Pe piaţa de energie electrică, datele Operatorului Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale OPCOM relevă că până acum s-a tranzacţionat o treime din consumul naţional estimat pentru 2025, aproximativ 17 TWh din 51 TWh, la un preţ mediu ponderat de circa 509 lei (102 euro)/MWh. Preţul mediu ponderat de 509 lei (102 euro)/MWh este un indicator, dar poate fluctua semnificativ, în contextul incertitudinilor economice şi politice, spun companiile.

Cu alte cuvinte, furnizorii aşteaptă o decizie a Guvernului pentru a-şi face o strategie privind preţul la care vor cumpăra energia din piaţă, dar şi cu privire la preţul la care o vor vinde către consumatori.

Guvernul a anunţat că vrea să prelungească plafonarea facturilor, dar până acum nu a luat o decizie concretă

De regulă, companiile încheie contracte pentru anul în curs încă din ultima parte a anului precedent.

Anul acesta este însă o excepţie. Legislaţia privind plafonarea facturilor, care este în vigoare din 2021, va expira la 31 martie 2025, însă premierul Marcel Ciolacu a anunţat că plafonarea se va prelungi până la finalul anului.

Nu a fost luată însă o decizie finală şi nu se ştie ce categorii de consumatori vor primi facturi plafonate în continuare (toţi sau doar cei vulnerabili) şi nici sursele de provenienţă a fondurilor de unde se va acoperi diferenţa dintre preţul pieţei şi cel din plafon.

Din acest motiv, nu sunt suficiente oferte de vânzare pe piaţa angro, iar companiile încheie puţine contracte pentru a cumpăra energie şi, în consecinţă, nu actualizează suficiente oferte pentru clienţii casnici pe comparatorul de preţuri de pe site-ul ANRE.

Potrivit Asociaţiei Energia Inteligentă, la data de 16 ianuarie existau doar trei oferte de energie electrică în comparatorul de preţuri pentru perioada de după 1 aprilie, una cu preţ dublu, alta cu preţ triplu şi o a treia ofertă cu un preţ de 13 ori mai mare decât cel de acum.

În ceea ce priveşte gazele naturale, pe pieţele la termen ale Bursei Române de Mărfuri nu există încă tranzacţii pentru livrări ulterioare datei de 1 aprilie 2025.

"Nu există suficiente tranzacţii pe piaţa de energie şi gaze, din cauza incertitudinii"

"Datele publice indică faptul că nu există suficiente tranzacţii pentru energie electrică şi gaze naturale pe termen mediu-lung, iar din punctul nostru de vedere motivul principal e incertitudinea legată de cadrul de funcţionare a pieţei de energie, după data de 1 aprilie 2025.

Autorităţile trebuie să implementeze un cadru legislativ clar, stabil şi predictibil pentru perioada post-2025. Pot fi avute în vedere măsuri care să încurajeze tranzacţiile pe termen mediu şi lung, cum ar fi instrumente financiare mai flexibile, implementarea contrapărţii centrale", mai spun reprezentanţii ACUE.

Aceştia precizează că, pentru a asigura un proces cât mai lin de tranziţie, pentru o perioadă limitată de timp, ar fi util ca decidenţii să analizeze mai serios opţiunea unei liberalizări treptate a pieţei (instrumente precum Gas/Power Realease Program), care ar asigura pentru 2025-2026 oferte de vânzare, în mod transparent, public şi nediscriminatoriu, pe pieţele centralizate din România.

• "Colaborarea reală dintre autorităţi şi participanţii la piaţă este esenţială pentru a ajusta politicile în funcţie de evoluţia pieţei.

• Nu în ultimul rând, autorităţile trebuie să conştientizeze impactul blocajului total în procesul de decontare a subvenţiilor acordate clienţilor pentru anul 2024, ceea ce a pus o presiune financiară suplimentară asupra furnizorilor. Dacă aceste probleme rămân nerezolvate, riscurile includ nu doar afectarea sustenabilităţii financiare a furnizorilor, ci şi creşterea incertitudinii pe piaţa energetică, cu efecte negative directe asupra consumatorilor finali", a precizat Dana Dărăban, directul executiv al ACUE.

Pentru proiectul de buget aferent anului 2025 este esenţială alocarea sumelor necesare pentru decontarea reducerilor de preţ acordate în anul 2024 şi a celor ce urmează a fi prefinanţate de către furnizorii de energie pentru primul trimestru al anului 2025, a completat ea.

"Chiar şi pe acest fond de incertitudine, furnizorii au întreprins toate acţiunile pentru a asigura cantităţile necesare de gaze naturale pentru aceasta iarnă. La începutul sezonului, România avea un nivel record al volumelor înmagazinate în depozite.

ADVERTISING

Chiar dacă am avut un consum crescut, din cauza unor temperaturi mai scăzute decât în anii precedenţi, furnizorii au achiziţionat cantităţi suplimentare, astfel încât să nu existe probleme pe perioada sezonului rece 2024-2025. Nu cred că sunt motive de îngrijorare în privinţa securităţii aprovizionării cu gaze naturale, România fiind într-o poziţie mai confortabilă decât alte ţări europene", se mai arată în răspunsul companiilor de energie.

"Actualul sistem de plafonare îi sprijină mai mult pe cei bogaţi"

Efectele politicii de subvenţionare subminează securitatea energetică a României şi creşterea economică pe termen mediu şi lung, scad stimulentele pentru eficienţa energetică, un factor care contribuie la competitivitatea industrială iar, din cauza lipsei de orientare către consumatorii cei mai vulnerabili, preţurile subvenţionate pentru energie îi sprijină mai mult pe cei mai bogaţi decât pe cei realmente vulnerabili, spun reprezentanţii ACUE.

Potrivit acestora, există documente publice care prezintă concret efectele politicii de subvenţionare a preţului energiei aplicate în trecut, în România, iar pierderile au fost de ordinul miliardelor. Această situaţie a dus la investiţii reduse şi luăm în calcul doar lipsa de noi capacităţi de producţie, situaţie resimţită puternic în contextul crizei.

• "Plafonarea preţului la energie e în vigoare în România din sezonul rece 2021-2022, când a debutat criza energetică. Suntem în anul 2025 iar întoarcerea la o piaţă liberă de energie şi asigurarea condiţiilor necesare unei pieţe funcţionale reprezintă o decizie critică pentru acest sector care trebuie lăsat să se dezvolte ca să putem să ne asigurăm accesul la energia necesară, implicit preţuri accesibile pentru industrie şi consumatorii casnici.

• Actuala schemă trebuie înlocuită cu un sprijin direct acordat clienţilor vulnerabili. Vulnerabile pot fi şi anumite categorii de IMM-uri. Dar trebuie asigurat un cadru legislativ şi de reglementare", a susţinut Dărăban.

Lipsa unui proiect sau a unei iniţiative pentru actualizarea numărului de consumatori vulnerabili şi a pragului de venit pe cap de familie până la care se acordă sprijinul reprezintă o mare vulnerabilitate pentru sectorul energetic.

Costul de achiziţie a energiei reprezintă jumătate din factură

În acest moment, ofertele sunt limitate, iar pentru clienţi e important de ştiut că cele mai multe oferte includ o ofertă de preţ ferm până la data de 1 aprilie 2025. Costul de achiziţie al energiei electrice reprezintă aproximativ jumătate din valoarea facturii finale iar incertitudinile explicate mai sus afectează posibilitatea unei oferte ferme după data de 1 aprilie, a explicat Dărăban.

Pentru o decizie cât mai bună pentru alegerea furnizorului de energie, românii sunt sfătuiţi să analizeze cât mai multe oferte.

Acestea pot fi cu preţ fix sau variabil, cu sau fără abonament, servicii integrate (furnizare energie electrică şi gaze naturale la pachet), ori servicii conexe incluse (servicii energetice, intervenţii de urgenţă, electrocasnice, centrale termice, chiar şi asigurări). E important să îşi cunoască necesarul lunar de consum ca să poată opta pentru oferta care i se potriveşte cel mai bine.

Consumatorii pot schimba furnizorul de electricitate şi gaze în 21 de zile, fără niciun cost

Furnizorul este obligat să notifice clientului orice intenţie de modificare a preţului cu cel puţin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a modificării, precum şi dreptul acestuia de a denunţa unilateral, în mod gratuit, contractul în cazul în care nu acceptă modificările notificate privind preţul energiei.

Furnizorii de energie sunt obligaţi să permită clientului schimbarea efectivă a furnizorului, cu respectarea clauzelor contractuale, în termen de maximum 21 de zile calendaristice de la data solicitării transmisă de acesta.

Schimbarea furnizorului este gratuită, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife legate de parcurgerea acestui proces.