Piaţa de factoring a înregistrat o creştere de 30% în 2022

Piaţa de factoring a înregistrat o creştere record de 30%, faţă de anul trecut, atingând un nivel de aproximativ 7.85 miliarde de euro, din care operaţiunile de factoring intern au reprezentat 6.78 miliarde de euro, un plus de 34% faţă de 2022, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, datele reies din studiul anual al pieţei derulat de Asociaţia Română de Factoring (ARF).

Din punct de vedere al cifrei de afaceri a companiilor care au accesat finanţări de tip factoring, ponderile ramân aproape relativ stabile faţă de anul trecut, astfel că societăţile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro reprezintă 41% din volumul total al creanţelor cesionate prin factoring, în timp ce companiile cu cifră cuprinsă între 5 şi 50 de milioane de euro reprezintă 35%. Restul volumelor aparţin companiilor cu afaceri sub 5 milioane de euro.

Din totalul creanţelor cesionate la factoring intern, contribuţia cea mai mare (46%) este din partea companiilor din zona Bucureşti-Ilfov (3.36 miliarde euro). La polul opus se află companiile din zona de dezvoltare Nord-Est (2% din totalul creanţelor cesionate în structuri de factoring intern şi de export), acestea cesionând, prin factoring, creanţe de 151 milioane euro, subliniază sursa citată.

"Aportul regiunilor economice ale României la dezvoltarea pieţei de factoring urmează cumva clasamentul acestora în funcţie de nivelul activităţii economice, exprimat în PIB per capita. Astfel, regiunea Bucuresti - Ilfov, care se află în fruntea clasamentului, are un nivel de 5 ori mai ridicat decât zona de nord-est a ţării, iar în ceea ce priveşte factoringul, volumele administrate prin factoring sunt chiar de peste 20 de ori mai mari", declară Bogdan Roşu, preşedinte ARF.

În ceea ce priveşte profilarea pieţei de factoring pe sectoare, FMCG a recuperat din diferenţa înregistrată anterior faţă de sectorul "Metale, Chimicale, Apa, Reciclare", la nivelul general al pieţei, ambele segmente având o contribuţie de peste 17% (echivalentul a peste 1.3 miliarde euro). Dacă în cazul factoringului intern, FMCG este primul contributor, cu 18%, în timp ce "Metale, Chimicale, Apă, Reciclare" aduce doar 11% din aceste volume, în cadrul tranzacţiilor de export rolurile sunt inversate, FMCG contribuind cu doar 8%, de aproximativ 8 ori mai puţin decât "Metale, Chimicale, Apa, Reciclare".

În materie de sume absolute, creşterile cele mai importante au fost înregistrate de Energie (+237%), Produse farmaceutice, sănătate şi asistenţă socială (+95%) şi "Agricultură, pescuit, produse alimentare" (+63%).

Top al domeniilor care au accesat finanţări de factoring intern în 2022, din punct de vedere valoric:

1.FMCG - bunuri de larg consum: 1.2 Miliarde euro

2.Autovehicule, utilaje, echipamente: 866 milioane euro

3.Electronice, informaţii şi telecomunicaţii: 847 milioane euro

4.Metale, chimicale, apă, reciclare: 735 milioane euro

5.Energie: 770 milioane euro

6.Silvicultură, prelucrare lemn, construcţii: 633 milioane euro

7.Agricultură, pescuit, produse alimentare: 493 milioane euro

8.Transport şi depozitare: 244. milioane euro

9.Produse farmaceutice, sănătate şi asistenţă socială: 185 milioane euro

Tranzacţiile internaţionale au avut o contribuţie combinată de 13.5%, cu o cifra totală a operaţiunilor de export de 910 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, în timp ce importul a atins 150 milioane euro, în creştere cu 15%.

Din cercetarea ARF reiese şi faptul că volumul cel mai mare de operaţiuni de factoring de export a fost realizat de companiile din regiunea Sud-Vest Oltenia, cu aproximativ 278 milioane de euro. Nivelul acestor rulaje, coroborat cu numărul de companii care au accesat soluţiile de factoring de export în această zonă (23), denotă însă o concentrare puternică. La nivelul general al pieţei, Bucuresti-Ilfov reprezintă 46% din totalul creanţelor cesionate în structuri de factoring intern şi de export şi 24% din totalul companiilor care au ales aceste soluţii (aderenti). În ceea ce priveşte numarul aderenţilor, restul regiunilor au înregistrat contribuţii relativ egale, între 8% şi 13%.

Datele ARF mai relevă şi un alt aspect legat de întârzierea medie la plată a debitorilor faţă de termenele contractuale. Astfel, anul trecut, întârzierea medie la plată a fost de 7 zile, in crestere de la 5 zile in 2021.

"Ne aflăm într-un context geopolitic, dar şi economic, complicat. Pe fondul continuării conflictului militar din Ucraina, ne aşteptăm ca volatilitatea preţurilor resurselor naturale, în special petrol, gaze, dar şi cereale, să rămână un factor important în evoluţia economică. Inflaţia este încă la un nivel foarte ridicat, cu estimări de reducere rezervat optimiste pentru 2023, ceea ce va menţine sus nivelul dobânzii de referinţă. Deficitul bugetar este foarte mare şi, pentru a putea acoperi cheltuielile actuale, dar şi potenţialele creşteri de cheltuieli sociale, fiind an pre-electoral, nu excludem să vedem creşteri de taxe anul acesta. Pe de altă parte, dacă reuşim să ne atingem ţintele de proiecte, vom putea accesa multe oportunităţi din programul PNNR, care înseamnă investiţii, creare de noi locuri de muncă, taxe platite, deci creştere economică, companiile fiind susţinute din plin, ca în fiecare ciclu economic, de produsele de factoring", adaugă Bogdan Roşu, se menţionează în comunicat.