PIAŢA NOASTRĂ DE CAPITAL, SAT FĂRĂ CÂINI Air Claim - reţeta ruinării încrederii în acţiunile unei companii

Listarea Air Claim (CLAIM), companie ce ajută pasagerii curselor aeriene perturbate sau anulate să obţină despăgubirile la care au dreptul, a adus primele adevărate şocuri în Piaţa AeRO, din perioada recentă.

Societatea a venit la bursă în vara lui 2021, în plină efervescenţă a listărilor şi evaluărilor nerealiste, după derularea unui plasament privat care a fost suprasubscris de circa treisprezece ori, măsură ce acum pare exorbitantă dar care pe atunci era obişnuită. Prin operaţiunea de piaţă, Air Claim a strâns de la investitori 2,4 milioane de lei, bani pe care urma să-i folosească pentru dezvoltarea afacerii. Retrospectiv se observă că prognozele din momorandum (care în bună măsură este asemănător cu documentul de ofertă) au fost departe de realitate, iar o bună parte din banii strânşi de companie de la investitori a avut o destinaţie nebănuită de aceştia când au subscris acţiuni Air Claim.

Legat de aceste aspecte, reprezentanţii societăţii ne-au transmis: "Toate răspunsurile la întrebările dumneavoastră pot fi regăsite în rapoartele publicate de Air Claim (anuale, semestriale sau ocazionale) pe site-ul propriu şi pe site-ul BVB, disponibile public spre consultarea şi informarea tuturor investitorilor".

• Air Claim: "Orice investitor poate estima cu precizie veniturile şi profitul companiei"

Reprezentanţii societăţii spun că Air Claim s-a angajat să fie un emitent transparent cu privire la întreaga activitate, motiv pentru care:

1. publică trimestrial un raport de activitate complet;

2. a creat platforma de transparenţă, un "live feed" care arată în timp real activitatea Air Claim.

"Practic, coroborând platforma de transparenţă (care arată în timp real numărul de cereri) cu coeficienţii din rapoartele trimestriale (rata de cereri complete şi eligibile etc.) precum şi cu portalul instanţelor de judecată (unde se poate vedea în timp real numărul dosarelor depuse, sumele acordate precum şi soluţiile în dosare), orice investitor poate estima cu precizie veniturile şi profitul Air Claim", ne-au transmis reprezentanţii companiei.

Aceştia au adăugat: "Vă invităm să consultaţi şi ultimul raport de activitate, cel aferent trimestrului al patrulea al anului 2022, care oferă de asemenea o imagine comparativă cu anul 2021 (diferenţa între un an «normal» şi un an afectat de restricţiile specifice pandemiei). Veţi observa că sumele aprobate la plată de către operatorii aerieni au fost în valoare de 7,1 milioane de lei (cu 517% mai mult decât în anul precedent) - mai mult de jumătate din capitalizarea curentă a companiei".

• Raport Price to Earnings Ratio similar cu cel al giganţilor tehnologici din Statele Unite, la listare

Air Claim a devenit societate pe acţiuni în mai 2021, când a operat şi o majorare de capital de la 220 de lei la 400.000 de lei, cu aportul în numerar al acţionarilor existenţi, valoarea nominală a unui titlu fiind de 0,1 lei. După doar o lună, compania vrea să facă o nouă majorare de capital printr-un plasament privat, prin care să vândă 400.000 de acţiuni noi la un preţ de 6,21 lei/titlu - din care prima de emisiune este de 6,11 lei, adică de 61,1 ori mai mare decât valoarea nominală. Raportul ar fi trebuit să dea serios de gândit investitorilor. Dar, oferta a fost suprasubscrisă încă din primele secunde!

La preţul cerut în plasament şi în scenariul în care ar fi fost subscrise toate acţiunile, ceea ce s-a şi întâmplat, evaluarea Air Claim s-ar fi ridicat la 27,3 milioane lei, echivalentul unui raport Price to Earnings Ratio de 27,3 (compania avusese un profit de un milion de lei în 2020). Este adevărat că raţia PER calculată pe baza profiturilor trecute are o relevanţă mai redusă pentru companii de creştere, aşa cum a fost prezentată Air Claim. Totuşi, pentru o societate lansată cu doar trei ani în urmă, a cărei activitate depinde de intensitatea traficului aerian comercial puternic lovit de pandemie, un preţ de 27 de lei pentru un leu din ultimul profit ar fi trebuit să ridice mari semne de întrebare legate de evaluare. De pildă, în acea perioadă, giganţi precum Apple, Microsoft sau Alphabet (compania mamă a Google) - mari câştigători ai crizei pandemice, aveau raporturi PER de 27-32, conform Macrotrends.

• Prognoze financiare care, privite retrospectiv, par de-a dreptul fanteziste

Bazându-se pe o serie de ipoteze, între care revenirea rapidă după şocul adus de pandemie industriei transporturilor aeriene de pasageri, lansarea unor puncte Air Claim cu prezenţă fizică iniţial în aeroportul Otopeni şi ulterior în alte aeroporturi din ţară sau dezvoltarea unor aplicaţii de mobil pentru identificarea zborurilor eligibile despăgubirilor, compania a venit în faţa investitorilor cu nişte estimări financiare care ulterior s-au dovedit fără legătură cu realitatea.

Pentru 2021, în scenariul de bază, Air Claim estima venituri operaţionale de 4,2 milioane de lei şi un profit net de 2,3 milioane de lei. În 2022, veniturile urmau să crească la 9,6 milioane de lei şi aveau să ajungă la 70,8 milioane de lei în 2024, în timp ce profitul avea să fie de 1,1 milioane lei în 2022, 9,1 milioane lei în 2023 şi 11,2 milioane lei în anul următor. În scenariul optimist, pentru 2024 se vorbea despre venituri de 172,6 milioane de lei şi un profit de 69 milioane de lei - asta la o compania la care, până atunci, maximul fusese de trei milioane lei venituri şi profit de aproape 2,6 milioane de lei.

La finele lui 2020, 85% din activele companiei erau creanţe care, în proporţie de 95% reprezentau împrumuturi către acţionari, ce urmau să se stingă prin dividendele aferente rezultatelor financiare ale anilor trecuţi, a căror decizie de distribuţie fusese luată înaintea plasamentului. De fapt, aproape tot profitul obţinut de Air Claim de la înfiinţare fusese împrumutat acţionarilor, pentru ca apoi să se ia decizia alocării de dividende, care compensau creanţele. Adică nu urma să intre efectiv bani în societate.

• Directorul general îşi vinde din start deţinerea în companie, arătând ce "încredere" are în estimările de dinaintea listării

Acţiunile Air Claim debutează în Piaţa AeRO în data de 23 iulie 2021, la un preţ de deschidere de 18,3 lei dar apoi, ordine constante de vânzare duc cotaţia până la 12,4 lei, la finele zilei. Lumânarea puternic negativă din grafic şi volumul de circa 593.000 de titluri, echivalentul a 13,5% din societate, arăta că între vânzători erau şi acţionari iniţiali ai companiei. Ulterior, directorul general Mihail Coteş anunţă că şi-a lichidat întreaga deţinere de 4,14% în Air Claim, încă din ziua debutului societăţii la bursă.

Vânzarea întregului pachet deţinut de către Coteş a ruinat încrederea investitorilor în companie. Mai ales că, în documentul de listare nu erau prezentate rezultate ale companiei din prima parte a anului. Dar Coteş, în calitate de director general, de coordonator al liniei secundare de business a Air Claim (cesionarea şi recuperarea creanţelor pasagerilor în instanţă) şi avocatul cu care colabora societatea pentru recuperarea creanţelor cesionate, avea probabil idee despre rezultatele companiei din primele luni ale lui 2021. Adică că societatea avea pierdere şi venituri mici, aşa cum s-a văzut ulterior. Gestul său a fost interpretat de întreaga piaţă drept dovada că nu are încredere în estimările din memorandum, ceea ce probabil a antrenat noi vânzări de acţiuni CLAIM, după cum se poate pe grafic.

Ziarul BURSA a luat legătura cu reprezentanţii Goldring, intermediarul plasamentului şi listării, care ne-au spus că nu ştiau despre intenţiile directorului Air Claim. "Tranzacţiile de vânzare de acţiuni efectuate de managementul companiei la data listării au fost o surpriză neplăcută şi pentru noi. În discuţiile cu reprezentanţii emitentului anterioare listării şi pe parcursul procesului de analiză şi elaborare a documentelor de prezentare, nu a fost exprimată această intenţie, iar tranzacţiile au fost realizate prin alt broker", ne-au transmis cei de la Goldring în octombrie 2021.

La câteva zile după vânzarea lui Coteş, conducerea Air Claim şi-a luat un angajament de nediluare a deţinerilor până în februarie 2022, care ulterior a fost modificat în sensul că se permiteau vânzări doar prin tranzacţii "deals". Amendamentul a fost făcut pentru ca preşedintele companiei George Tunescu să-i poată vinde lui Coteş pachete mari de acţiuni - o încercare de a mai drege imaginea companiei. La jumătatea anului trecut, fostul director general al Air Claim deţinea 8,24% din societate, în urma unor achiziţii făcute la preţuri incomparabil mai mici decât cele la care şi-a vândut acţiunile, chiar în prima zi de tranzacţionare a titlurilor CLAIM în Piaţa AeRO.

• Presată de investitori, conducerea Air Claim dezvăluie că a folosit o parte din banii strânşi în plasament pentru achiziţia de imobiliare

În septembrie 2021, compania îşi publică rezultatele semestriale, respectiv venituri de numai 0,14 milioane de lei, în scădere faţă de cele de la jumătatea anului anterior, şi o pierdere de aproape 0,4 milioane de lei. Dar peste câteva zile, în urma întrebărilor primite de la investitori, conducerea Air Claim dezvăluie că a folosit suma de 0,6 milioane de lei, din cele 2,4 milioane de lei strânse în plasament, pentru o investiţie imobiliară.

Concret, în luna mai a acelui an, compania a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare în "condiţii foarte avantajoase, pentru două unităţi locative pretabile atât pentru rezidenţial cât şi pentru spaţiu de birou", conform raportului publicat la BVB. În document se menţiona că: "pespectiva este de a ceda respectiva promisiune la un preţ mai mare, protejând astfel o parte din lichidităţile în exces de inflaţie şi generarea de profit de pe urma acestora".

Adică investiţii în imobiliare. Dar nu pentru asta au subscris investitorii în plasamentul privat. Nici în memorandumul de listare întocmit în iunie 2021 şi nici în raportarea semestrială de la finele lui septembrie nu apare vreo vorbă despre imobiliare. Reprezentanţii Goldring spun că nici ei nu au ştiut de acest lucru. "Cu privire la tranzacţia imobiliară raportată recent de către emitent, la intenţia ca o parte din fondurile atrase în plasament să fie alocate acesteia, nu am avut cunoştinţă până la data comunicării către piaţă", ne-au transmis brokerii, în octombrie 2021.

Evident, faptul că reprezentanţii Air Claim nu au pomenit nimic despre promisiunea de vânzare-cumpărare decât la presiunea investitorilor a zdruncinat şi mai mult încrederea pieţei în companie, fapt reflectat de continuarea scăderii preţului acţiunii CLAIM.

• Pierdere pentru 2021, faţă de un profit de peste două milioane lei estimat în memorandumul de listare

Din raportul anual pentru 2021 aflăm că Air Claim a avut o pierdere de 0,04 milioane lei în acel an, foarte departe de profitul de 2,27 milioane lei cât era estimat în documentul de listare, şi venituri din exploatare de 1,36 milioane lei, faţă de 9,6 milioane de lei cât era prognoza din memorandum. Conducerea companiei justifică rezultatele prin faptul că, în contextul pandemic, din cauza restricţiilor impuse de autorităţi şi a numărului mare de zboruri anulate, societatea a fost pusă în faţa multor provocări, inclusiv perioade lungi de timp fără activitate.

"Totodată, trebuie ţinut cont de specificul activităţii, care impune un decalaj de timp semnificativ între momentul în care un dosar este preluat şi momentul în care venitul aferent acestuia este propriu-zis înregistrat de către societate, astfel că relansarea creşterii din semestrul al doilea al anului 2021 se va reflecta pozitiv în rezultatele financiare din anul 2022", se mai menţionează în raport.

Dar conducerea companiei cunoştea aceste lucruri şi în iulie 2021 când s-a întocmit memorandul de listare.

Tot din raportul anual aflăm că avansul pentru investiţia imobiliară a fost de 0,95 milioane lei, ceea ce înseamnă că 40% din banii strânşi în plasament s-au dus pe ceva de care investitorii habar n-aveau când au subscris.

În ultima perioadă, rezultatele companiei s-au îmbunătăţit. Pentru jumătatea anului trecut, Air Claim a raportat un profit net de 0,56 milioane lei, echivalentul a 61% din rezultatul bugetat pentru 2022 în aprilie anul trecut (nu cel din memorandum) şi venituri de 1,5 milioane lei, ce reprezintă circa 71% din cifra de afaceri din BVC. Conform raportului de la bursă, rezultatele reflectă dinamica reluării zborurilor aeriene şi implicit a compensaţiilor solicitate de pasageri.

La mijlocul acestei săptămâni, acţiunile CLAIM se tranzacţionau la preţul de 3 lei, cu 51% sub cel din plasamentul privat derulat acum mai bine de un an şi jumătate.

Air Claim arată cum încrederea într-un business care poate funcţiona (în lume există mai multe companii ce se ocupă de drepturile pasagerilor aerieni, liderul şi etalonul global fiind Air Help) este compromisă de mişcări ale acţionarilor şi/sau ale conducerii, departe de standardele de transparenţă impuse de piaţa de capital. Cazul companiei naşte o serie de

întrebări care ar trebui să fie lămurite în primul rând de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

A tranzacţionat Coteş, în calitate de insider, folosind informaţii privilegiate?

Conform celor prezentate în memorandum, emitentul, reprezentat prin preşedintele George-Daniel Tunescu, este responsabil pentru caracterul nedistorsionat al informaţiilor din document. Or, în iunie 2021 societatea estimează că va obţine un profit de 2,3 milioane de lei pentru întregul an, dar în septembrie raportează pierdere la semestru şi apoi un rezultat anual negativ. Ce înseamnă mai exact această responsabilitate a informaţiilor prezentate investitorilor? Cum este sancţionată când apar derapaje atât de mari faţă de realitate?

Cum rămâne cu investiţia imobiliară, care nu era menţionată în memorandum şi nu a fost anunţată decât în urma întrebărilor investitorilor? Cum şi cine răspunde de faptul că banii investitorilor din plasament au mers pe ceva de care habar n-aveau?

Sunt doar câteva întrebări la care ar trebui să se răspundă şi, dacă se impune, să se ia măsuri. Ştim că ASF a demarat încă din toamna lui 2021 o anchetă privind Air Claim .... La ce concluzie o fi ajuns?