PIPEREA, DESPRE SCANDALUL CREDITELOR CESIONATE ÎN OLANDA: "Clienţii să suspende ratele până vor cunoaşte titularul creanţei"

• Debitorii: "Autorităţile competente au obligaţia morală să facă lumină în cazul de faţă"

• Paul Anghel, ANPC: "Ar trebui să existe o entitate cu personalitate juridică pe teritoriul României pentru ca ANPC, dar şi alte instituţii de control, cum ar fi ANAF de exemplu, să aibă competenţe pe această speţă"

Confirmarea că împrumuturile cu plata la zi cesionate de Bancpost unei entităţi din Olanda vor rămâne la Eurobank după ce Banca Transilvania (BT) a achiziţionat Bancpost ridică noi semne de întrebare în rândul clienţilor. Consumatorii aflaţi în această situaţie sunt în incertitudine, deşi Banc­post le-a transmis unora dintre ei că va rămâne administratorul acestor credite şi după ce va fi preluată de Banca Transilvania. Reprezentanţii acesteia din urmă ne-au spus, însă, că BT nu va avea nicio legătură cu aceste credite, mai ales în condiţiile în care negocierile dintre banca clujeană şi Eurobank pentru achiziţia împrumuturilor cesionate în afara ţării au eşuat, iar Banc­post, în scurt timp, nu va mai exista.

În acest context, apar întrebări de genul: Unde îşi vor plăti clienţii ratele pe viitor? Cu cine vor vorbi de acum înainte pentru orice problemă legată de creditul contractat de la Bancpost? Vor fi obligaţi să traducă documentele pentru orice eventual litigiu în instanţă? Cât îi va costa toată această procedură?

Avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul consumatorilor în procesele cu băncile, consideră: "Eu, dacă aş fi în locul celor aflaţi în această situaţie, aş face o notificare triplă - către BT, către Eurobank (acţionarul Bancpost) şi către entitatea din Olanda căreia Bancpost i-a cesionat creditele, prin care le-aş transmite acestora că, până când nu se clarifică titularitatea creditorului, nu mai plătesc nimic. Că am intenţia să plătesc, recunosc contractul etc., dar până nu mi se spune concret cine este titularul acestei creanţe nu mai fac nicio plată. Astfel, aş încerca să obţin unele răspunsuri. Dacă se va dovedi că titularul este entitatea din Olanda, atunci îi voi întreba pe reprezentanţii acesteia cum o astfel de societate poate să aibă activitate de creditare în ţara noastră, dacă nu este bancă? Însă, până nu aflu cine este titularul creditului meu, nu ştiu pe cine să întreb, nu ştiu pe cine să dau în judecată, cui să spun că vreau să îmi renovez casa etc. În acelaşi timp, aş mai notifica ANPC şi BNR ca să ia măsuri împotriva acelei bănci cu care eu am încheiat contractul, inclusiv a instituţiei de credit care a preluat Banc­post. Pentru că eu am încheiat contractul cu Bancpost, iar dacă aceasta este preluată, înseamnă că trebuie să colaborez în continuare cu noul cumpărător. Dacă nu, până când voi şti exact cine este partenerul meu, suspend plăţile. Ceea ce este important, însă, este că dacă un singur consumator aflat în situaţie va face acest gest, atunci nu va avea niciun efect. Dar dacă toţi cei care au această speţă - este vorba de câteva mii de debitori - recurg la această metodă, atunci într-adevăr se va crea o problemă serioasă pentru cele două-trei entităţi implicate, care vor fi obligate să ia o măsură".

• Debitorii: "Ne-am săturat să plătim unor cutii poştale, fără certitudinea legalităţii"

Clienţii împrumutaţi în franci elveţieni (CHF) spun că se confruntă cu o lipsă totală de transparenţă "în ceea ce priveşte «segregarea» subpachetului de credite preluate de BT de cel exportat de Bancpost şi cesionarii ulteriori către Ergasias - banca-mamă a Banc­post din Grecia". Debitorii consideră: "Aici, vina cea mai mare o are BT, care putea să explice, pe de o parte, după ce criterii a preluat acea parte de portofoliu, iar, pe de altă, de ce nu le-a preluat şi pe celelalte. Oamenii s-au săturat de «mister», să tot plătească unor cutii poştale, fără certitudinea legalităţii, şi aşteptau să fie preluaţi de un partener serios. Din câte se pare, partenerul nu este aşa de serios, iar aşteptările au fost, încă o dată, înşelate. Desigur, un rol negativ îl are şi BNR, care s-a spălat încă o dată pe mâini de orice res­ponsabilitate, la veşnica umbră protectoare a aceloraşi legi ambigue, care lasă loc de jonglerii, aşa cum au lăsat de fiecare dată. Din nou, aici pierd oamenii, care rămân în incertitudine şi sunt nevoiţi să se supună unor jocuri de culise de care habar n-aveau la momentul contractării creditelor. Nu li s-a comunicat decât un număr de cont unde trebuie să plătească. Atât. Cam asta înseamnă creditare în România. Sau Grecia. Sau Olanda. Sau pe unde mai au creditele - probabil nici creditorii nu mai ştiu exact prin ce pălărie le ţin. Şi cel mai frustrant este că nu se sesizează nimeni vizavi de această sarabandă cu iz de ilegalitate".

Consumatorii ale căror credite au fost cesionate solicită răspuns la toate întrebările pe care le au, "de la autorităţile care supraveghează activitatea bancară din România - ASF (probabil), ANPC, BNR". Clienţii citaţi ne-au transmis: "Oamenii au dreptul să ştie foarte bine ce se întâmplă cu situaţia lor - se vede foarte clar că mulţi sunt stresaţi din cauza incertitudinii situaţiei -, iar autorităţile competente menţionate au obligaţia morală (ca să nu mai zic de cea profesională) să facă lumină în cazul de faţă. Dacă nu, să se desfiinţeze. Debitorii nu au nevoie de o Autoritate pentru Protecţia Consumatorilor care supraveghează (numai) producătorii de jucării, iar Mugur Isărescu ar trebui să-i ia la întrebări pe cei de la Direcţia Supraveghere din BNR, nu să ne impresioneze cu vizite la Klaus Iohannis - pe noi oricum nu ne mai impresionează cu nimic, de mult timp".

Debitorii sunt de părere că, în caz de nevoie, documentele ar trebui traduse de către bancă: "Dacă omul dă banca în judecată, în niciun caz nu o dă de prea mult bine, iar dacă omul a încheiat un contract în limba română şi nu în chineză, banca să vină în instanţă cu tot ce este necesar în limba română. Aici ar trebui să intervină ANPC şi să-şi protejeze cetăţenii, care au ajuns bătaia de joc a tuturor".

Contactat de ziarul BURSA, Paul Anghel, directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), ne-a spus: "Părerea mea este că ar trebui să existe o entitate cu personalitate juridică pe teritoriul României pentru ca ANPC, dar şi alte instituţii de control, cum ar fi ANAF de exemplu, să aibă competenţe în această speţă. Trebuie verificat care este situaţia exactă, cine are atribuţii şi competenţe, astfel încât să poată răspundă în faţa organelor de control, în cazul unui eventual litigiu între consumator şi instituţia de credit".

• BNR: ERB NEW Europe Funding II BV nu este vizată de tranzacţia dintre cele două bănci, iar contractele de credit în cauză au ieşit din patrimoniul Bancpost, prin cesiune

Referitor la creditele cu plata la zi cesionate de Bancpost către o entitate olandeză, surse bancare apropiate situaţiei ne-au transmis, săptămâna trecută: "Banca Transilvania a făcut mai multe oferte de preţ către grupul elen Eurobank (acţionarul Bancpost) pentru a prelua şi portofoliul de clienţi pe care Bancpost l-a cesionat, însă aceste oferte au fost respinse. Practic, negocierile au eşuat şi aceşti clienţi nu vor fi preluaţi de Banca Transilvania şi vor rămâne la Eurobank sau la fonduri controlate de acţionarii greci".

Conform surselor citate, Eurobank a fost obligată de autorităţile europene să vândă active din anumite ţări până la un anumit nivel, iar, prin vânzarea Bancpost către BT, grupul elen a atins nivelul aferent ţării noastre şi nu a dorit să vândă mai mult din activele sale.

La începutul acestui an, după nici două luni de la semnarea contractului de preluare a Bancpost de către Banca Transilvania, au apărut primele semne de întrebare din partea clienţilor Bancpost, referitoare la creditele cesionate în Olanda, deşi erau achitate la zi. O mare parte dintre cei care s-au împrumutat în franci elveţieni au descoperit, ulterior, că banca le-a cesionat creditele către o entitate olandeză din grup, fără să fie anunţaţi. Acest lucru s-a întâmplat în anul 2008, iar oamenii au continuat să-şi achite ratele la Bancpost, care a rămas administratorul creditelor.

După vânzarea băncii elene către Banca Transilvania, debitorii în cauză nu au fost anunţaţi dacă în continuare se vor adresa Băncii Transilvania sau altei entităţi pentru plata împrumuturilor. În acest context, unii dintre consumatori s-au autosesizat şi au adresat întrebări atât instituţiei de credit cu acţionar elen, cât şi Băncii Naţionale a României (BNR), referitoare la noul proprietar al creditelor contractate în perioada 2007-2008. Banca Centrală le-a răspuns consumatorilor că ERB NEW Europe Funding II BV (entitatea olandeză care a preluat creditele de la Bancpost) "nu este vizată" de tranzacţia dintre cele două bănci şi că, "prin cesiune, contractele de credit au ieşit din patrimoniul instituţiei de credit Bancpost SA". BNR a mai precizat: "Mai mult decât atât, tranzacţia în sine are în vedere achiziţionarea unor pachete de acţiuni, operaţiune care nu afectează existenţa sau continuitatea desfăşurării activităţii entităţilor în cauză ori totalitatea drepturilor şi obligaţiilor deja asumate de acestea". Bancpost nu ne-a răspuns nici până acum la solicitarea pe subiect, făcută la începutul anului.

Unul dintre debitorii împrumutaţi la Bancpost, al cărui credit luat pe persoană juridică i-a fost cesionat în 2008 companiei EFG New Europe Funding II BV, la scurt timp după contractare, susţine că, potrivit răs­punsurilor primite de la instituţiile abilitate, entitatea olandeză este o simplă societate comercială de tip SRL.

Clientul Bancpost ne-a declarat, recent: "Bancpost a vândut doar credite fără restanţe, iar banca nu mai are niciun drept sau obligaţie decât acela de a colecta ratele, dobânzile şi comisioanele şi de a le vira la timp în conturile sale din Cipru. În continuarea contractelor de vânzare-cumpărare creanţe este cel de administrare active, unde sunt evidenţiate conturile din Cipru în care se fac plăţile".

Domnia sa a întreprins mai multe acţiuni, trimiţând adrese către toate instituţiile din ţară şi străinătate competente (BNR, Parchet, ANAF, Parlament, Parlamentul European, Comisia Europeană, Banca Naţională a Olandei, Autoritatea Olandeză pentru Pieţe Financiare, Autoritatea Bancară Europeană, Banca Centrală Europeană etc) şi deschizând mai multe procese în instanţă.

Deşi Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare presupune că entităţile ce preiau credite ipotecare trebuie să fie instituţii financiare autorizate care să acţioneze pe pieţele de capital, se pare că EFG New Funding II BV nu este înregistrată ca societate financiară, după cum ne-a spus clientul Bancpost.

Afirmaţia debitorului se bazează pe răspunsurile pe care le-a primit de la entităţile avizate să licenţieze astfel de societăţi. Astfel, Banca Naţională a Româ­niei i-a transmis clientului: "Entitatea indicată nu se încadrează în niciuna dintre categoriile instituţionale autorizate/reglementate/supravegheate prudenţial de BNR şi, implicit, nu se regăseşte înscrisă în registrele deschise la Banca Naţională a României, context în care activitatea desfăşurată de acestea nu se supune legislaţiei administrate de banca centrală, conform competenţelor încredinţate de legiuitor".

La rândul său, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a menţionat:"SC EFG New Funding II BV nu este autorizată să presteze servicii şi activităţi de investiţii, precum şi servicii conexe prevăzute în Legea 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare". Şi Autoritatea olandeză pentru pieţe financiare (AFM) i-a spus clientului că EFG New Funding Europe nu are licenţă de la ea.

Împrumutatul în franci elveţieni (CHF) susţine că s-a deplasat la adresa din Olanda indicată în actele de vânzare-cumpărare şi că a fost surprins să nu găsească niciun sediu social la respectiva adresă.

În acest context, Tribunalul Bucureşti a decis că cesiunea nu este opozabilă părţilor: "Având în vedere lipsa dovezii în sensul că EFG New Europe Funding II BV (n.r. care, în 2012, şi-a schimbat numele în ERB New Europe Funding II BV) este autorizată de legile speciale româneşti să efectueze aceleaşi activităţi ca cedentul, se pune problema valabilităţii contractului de cesiune. Instanţa a constatat neopozabilitatea cesiunii creanţei născute din contractul de credit (...), încheiat între reclamantă şi Banc­post. Se constată că toate capetele de cerere formulate de reclamată privesc, în esenţă, această neopozabilitate (inexis­tenţa drepturilor EFG New Europe Founding II BV)".

În aceste condiţii, ipoteca este în continuare în favoarea Bancpost, Autoritatea Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) res­pingând cererea privind înscrierea cesiunii de creanţă.

Bancpost nu ne-a răspuns nici la întrebările transmise pe acest subiect.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a sesizat, recent, Guvernul ţării şi Banca Naţională a României (BNR) cu privire la creditele fără restanţe cesionate de Bancpost şi OTP Bank în entităţi din Olanda, potrivit unui document publicat pe contrabănci.ro. Acesta arată că ANPC, în urma unor sesizări, a început cercetările asupra legalităţii vânzării împrumuturilor cu plata la zi către societăţi din alte ţări. Documentul confirmă că entităţile din Olanda nu sunt acreditate să desfăşoare activităţi de tip bancar, precizând că ANPC are competenţe pentru stabilirea legalităţii cesiunilor făcute de băncile din ţara noastră.