Piperea: "O treime din împrumutaţii la bănci sunt faliţi"

O treime din împrumutaţii la bănci sunt faliţi, după cum ne-a spus avocatul Gheorghe Piperea, doctor în drept. Domnia sa ne-a precizat că, dacă în anul 2010, erau în jur de 5,5 milioane de persoane cu credite la bănci, din care circa 750.000 nu-şi puteau plăti creditele, acum, mai mult de 1 milion de împrumutaţi se află în imposibilitate de plată, din aproximativ 3,2 milioane de debitori bancari.

În acest condiţii, parlamentarii au început dezbaterea proiectului de lege care ar urma să reglementeze falimentul personal.

Potrivit lui Gheorghe Piperea, în Parlament există patru proiecte legislative pe acest subiect, urmând ca unul dintre ele să fie consolidate, prin păstrarea unei proporţii de circa 90% din textul său şi adaptarea cu prevederi din cadrul celorlalte iniţiative.

"Proiectul care are şansele să fie consolidat este cel care a trecut de Senat în 2010, pentru a merge direct în Camera Deputaţilor, altfel am avea nevoie de peste un an pentru viitoarea lege să mai fie dezbătut o dată de senatori", ne-a declarat Gheorghe Piperea, precizând că orice decizie va fi luată în septembrie, după ce, în lunile iulie-august vor avea loc discuţii tehnice.

Dacă va fi adoptată o astfel de lege, printre avantajele persoanelor vizate se numără faptul că vor putea să se pună sub protecţia tribunalului, având o şansă să-şi redreseze situaţia financiară. De asemenea, va fi făcută distincţie între debitorul fraudulos şi cel care se află în "faliment scuzabil", potrivit domnului Piperea, care ne-a precizat: "Falitul fraudulos va fi eliminat timp de zece ani din circuitul civil, ceea ce înseamnă că nu va putea face nicio tranzacţie cu băncile, nu va putea avea carte de credit sau leasing. Celălalt, falitul scuzabil, va beneficia de descărcarea de datorii şi de reorganizare juduciară. Astfel, vor avea de câştigat şi băncile, întrucât îşi pot elibera provizioanele, dar pot câştiga şi clienţi noi, cei care au trecut prin procedura falimentului personal fără să fraudeze având şansa ca, după ce se redresează financiar, să fie din nou clienţi bancari".

Proiectul care vizează reglementarea falimentului persoanelor fizice a fost amânat în 2010 întrucât BNR şi băncile s-au opus, iar Guvernul s-a angajat în faţa FMI că nu va exista o astfel de lege, deşi Fondul Monetar Internaţional a recomandat-o în alte ţări.

"Pentru că menţinerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, vom depune toate eforturile pentru a evita adoptarea de iniţiative legislative referitoare la insolvenţa personală ce creează hazard moral şi sunt predispuse la a genera abuzuri frecvente din partea debitorilor, deoarece ar submina disciplina creditării", se arată în scrisoarea de intenţie transmisă FMI în luna martie.

Banca Mondială a publicat, la finele anului 2012, un studiu amplu despre falimentul personal, în care a arătat că legea specifică nu va genera pierderi reale pentru bănci, dar că acestea trebuie să accepte că unii debitori nu mai are posibilitatea să-şi achite ratele.

În ultima perioadă, câţiva şefi de bănci şi-au schimbat poziţia faţă de această măsură legislativă, având o optică mai permisivă.

Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank, afirma la începutul lunii aprilie, că o astfel de legislaţie este necesară şi în România şi că ar fi benefică, însă cu condiţia să nu fie populistă şi să nu conducă la abuzuri. Părerea a fost împărtăşită şi de Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank, care consideră că e nevoie de o lege echilibrată în acest sens. Opinii similare au exprimat şi reprezentanţii BCR şi Raiffeisen Bank.

În Parlament se duce un lobby puternic pentru legiferarea falimentului personal, după cum ne-a spus, recent, Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

În cadrul Conferinţei "Codul Insolvenţei" organizată de Ziarul BURSA, avocatul Gheorghe Piperea ne-a spus că falimentul personal este o situaţie de blocaj maxim pentru bănci, care, până la rezolvarea situaţiei, trebuie să-şi creeze provizioane, iar acestea cântăresc din ce în ce mai mult în bilanţul băncilor. În momentul în care se trece la faliment, pierderile pot fi scoase din bilanţul instituţiilor de credit.