Ordonanţa de urgenţă privind plafonarea adaosului comercial la 20% pentru procesatori şi retaileri şi la 5% la distribuitori, pentru 14 alimente de bază, aprobată vineri de guvernul Ciolacu, a stârnit o adevărată furtună în mediul de afaceri, care susţin că actul normativ restrânge drastic libertatea economică prevăzută de Constituţia României şi că nu are ataşat testul IMM prin care se măsoară impactul asupra companiilor.
În schimb, Marcel Boloş, ministrul Finanţelor Publice, a declarat că accesul la alimente la preţuri accesibile afectează în mod direct sănătatea, productivitatea şi rezultatele cetăţenilor.
"Orice zi în care nu se întâmplă nimic e o zi în care o familie ajunge să plătească şi 80% mai mult la un produs esenţial, cum ar fi pâinea sau laptele. Deci nu pentru vreun moft. Tocmai de aceea, am venit cu un act normativ ce are ca obiectiv final ieftinirea preţului la produsele alimentare printr-o plafonare a marjelor de adaos comercial, la nivel de procesator cu 20%, la nivel de distribuitor cu 5% şi la nivel de vânzător final cu 20%. Este important ca această ieftinire a preţurilor să apară pe tot lanţul, tocmai de aceea vom analiza impactul şi ne vom adapta în timp real, în funcţie de modul în care va produce efecte", a spus Marcel Boloş.
Ministrul de Finanţe a precizat că plafonarea adaosurilor comerciale nu va avea efect pozitiv pe termen lung, dacă autorităţile nu vor sprijini construirea unui sistem alimentar durabil şi incluziv, bazat pe creşterea producţiei interne, care să susţină bunăstarea cetăţenilor şi să stimuleze creşterea economică.
La rândul său, Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a afirmat că, din discuţiile cu procesatorii şi retailerii, este sigur că alimentele de bază se vor găsi pe rafturile magazinelor din ţara noastră, la plafoanele maxime de adaos comercial stabilite de Guvern. "Faţă de fişele de cost ale produselor, marjele de adaos comercial diferă în funcţie de produs. Sunt convins că această ordonanţă de urgenţă va stopa creşterea preţurilor şi va aduce, de la 1 august, la raft un preţ mai mic la alimentele de bază pentru români. De altfel, o dată la două săptămâni ne vom întâlni la sediul MADR cu reprezentanţii procesatorilor şi retailerilor pentru a analiza implementarea ordonanţei de urgenţă, pentru a nu risca o lipsă la raft a produselor de bază şi pentru a analiza scăderea preţurilor la raft", a declarat ministrul Florin Barbu.
El a menţionat că în actul normativ sunt prevăzute sancţiuni pentru agenţii economici care nu vor respecta prevederile ordonanţei de urgenţă, aceştia riscând amenzi cuprinse între 100.000 lei şi 2 milioane lei.
• Ludovic Orban: "Plafonarea adaosului comercial constituie un precedent periculos"
În tabăra mediului de afaceri s-a situat şi o parte din opoziţia parlamentară, care a criticat dur actul normativ.
Ordonanţa de urgenţă privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază "constituie un precedent periculos", care poate duce la moartea libertăţii economice, afirmă fostul premier liberal Ludovic Orban, în prezent preşedinte al formaţiunii politice Forţa Dreptei.
"Libertatea economică e o componentă esenţială a libertăţii. Sunt categoric împotriva oricărei intervenţii a guvernului care îngrădeşte libertatea economică. Sunt inamicul oricărei decizii guvernamentale care denaturează funcţionarea mecanismelor pieţei. Impunerea de limite maxime ale adaosului la procesare, distribuţie şi comercializare reprezintă o încălcare grosolană a libertăţii economice şi o gravă perturbare a liberei concurenţe în economie. Impunerea prin OUG, din burtă, a unor limite maxime ale câştigului pentru actorii economici care desfăşoară activităţi de procesare, distribuţie şi comercializare arată ignoranţa guvernanţilor în materie de economie şi lipsa lor de respect faţă de libertatea economică şi faţă de reglarea firească a pieţei prin evoluţia cererii şi ofertei. Nu toţi procesatorii efectuează activităţi identice. Unii efectuează procesări mai complexe, mai costisitoare decât alţii. Pentru unii adaosul maxim stabilit de guvern poate să fie mai mic decât costurile, pentru alţii, care efectuează procesări mai simple şi care practicau un adaos mai mic, va fi o ocazie de a se alinia imediat la adaosul maxim. Despre adaosul maxim de 5% pe întreg lanţul de distribuţie spun doar că este rupt complet de realitate. În privinţa adaosului comercial, precizez că nu poate fi impus un plafon maxim. Există o varietate foarte mare de comercianţi, care practică adaosuri diferite în funcţie de mulţi factori. Nu poţi să impui acelaşi adaos pentru toţi. Unii au investit mult şi au costuri mari de amortizare. Alţii au costuri pentru a asigura condiţii de comercializare civilizate: parcări, aer condiţionat, spaţii de depozitare moderne, iluminat specific, angajaţi mai bine pregătiţi şi plătiţi etc. Este posibil ca pentru mulţi comercianţi adaosul maxim să fie mai mic decât costurile lor", a mai declarat Ludovic Orban.
Liderul Forţei Dreptei mai arată că este posibil ca procesatorii, distribuitorii şi comercianţii, dacă nu obţin profit în urma impunerii plafoanelor maxime de adaos comercial, să nu mai aibă interesul de a procesa, distribui sau vinde produsele respective, ori să continue să preia produsele respective, dar să îşi menţină profitabilitatea, crescând adaosurile la alte produse.
"Chiar dacă ordonanţa nu se referă la producători, cu siguranţă ea va afecta negativ şi producătorii, pentru că ei sunt dependenţi pentru a îşi putea vinde produsele de relaţiile economice cu procesatorii, distribuitorii şi comercianţii. (...) Şi eu îmi doresc să scadă preţurile la produsele alimentare. Dar nu prin astfel de reglementări comuniste. Ci prin mecanisme specifice economiei de piaţă, ca stimularea producţiei, creşterea competitivităţii, reducerea fiscalităţii etc.", precizează Ludovic Orban.
• Claudiu Năsui: "Marii pierzători vor fi producătorii români"
La rândul său, deputatul Claudiu Năsui (USR), fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în guvernul Cîţu, a afirmat că "plafonarea adaosurilor va lovi în producătorii români", deşi premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Agriculturii, Florin Barbu, au declarat în ultimele zece zile că actul normativ nu îi priveşte deloc pe producătorii şi fermierii din ţara noastră.
"Statul român poate să plafoneze adaosul doar în România, nu şi în afara ei. Dacă un magazin vrea să practice un adaos mai mare decât cel plafonat (20%), va putea să o facă în continuare cu condiţia să nu mai cumpere din România.Să luăm u n exemplu simplu. Un lanţ de magazine cumpără şi vinde unul dintre produsele cu adaos plafonat. Dacă adaosul este mai mic decât cel plafonat, atunci nu se schimbă nimic. Cât era înainte, va fi şi acum. Preţul rămâne neschimbat. Furnizorul rămâne neschimbat. Dacă, însă, adaosul este mai mare, iar magazinul va vrea să şi-l menţină, atunci magazinul va putea să-şi schimbe furnizorul cu unul care nu e în România. Până la urmă, domnul Ciolacu nu poate plafona decât adaosuri româneşti, nu şi străine. E suficient ca lanţul de magazine să-şi facă o firmă nouă la grupul mamă prin care să cumpere produse din afara României şi apoi să le revândă sucursalei române. Practic şi-ar muta adaosul în altă ţară. Aşa ar putea domnul Ciolacu să plafoneze adaosul şi la zero, tot ce se va întâmpla este că magazinele vor face adaosul în altă ţară. Şi iată cum marii pierzători vor fi producătorii români. De parcă nu erau şi aşa extrem de chinuiţi de un stat care îi sugrumă cu taxe şi birocraţie. Mai grav, dacă cumva se încalcă adaosul, magazinele se vor expune la riscuri de amenzi foarte mari", a spus Claudiu Năsui.
Fostul ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în Cabinetul Cîţu susţine că plafonarea adaosurilor nu va da rezultatele aşteptate de guvern, deoarece ea reprezintă un imbold pentru marii retaileri să nu mai cumpere produse româneşti. De aceea, Claudiu Năsui îi acuză de analfabetism economic pe membrii coaliţiei de guvernare PSD-PNL şi susţine că acest analfabetism va avea consecinţe grave pentru cetăţeni.
Lista alimentelor de bază pentru care s-a stabilit un plafon maxim al adaosului comercial este următoarea: pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300g-500 grame, fără specialităţi; lapte de vacă proaspăt 1L, grăsime 1,5%; brânză telemea din lapte de vacă vrac; iaurt simplu din lapte de vacă, 3.5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame; făină albă de grâu "000" 1 Kg; mălai 1 kg; ouă de găină calibrul M 10 bucăţi; ulei de floarea-soarelui 1L; carne proaspătă pui; carne proaspătă porc; legume proaspete vrac; fructe proaspete vrac; cartofi proaspeţi albi vrac; zahăr alb tos 1 Kg.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2023, 07:09)
HALAL ,,LIBERTATE ECONOMICA" asociata unor pomeni sociale! Si L.O. vrea sa candideze la PRESEDINTIA ROMANIEI, cumva, ca iubitor al romanului de rand? Adaugati Hartia Igien si unele Prod Farm de baza celor 14 alimente!