Planul propus de Comisia Europeană pentru stimularea producţiei de muniţie demonstrează că oficialii de la Bruxelles doresc să excepteze industria europeană de apărare de la reglementările comune privind achiziţiile, exportul produselor şi chiar concurenţa, au afirmat surse din cadrul instituţiei respective, citate de Euractiv.fr.
Această exceptare de la regulile comune, europene, a companiilor din industria de apărare ar urma să ducă la accelerarea procedurilor pentru satisfacerea urgentă a necesităţilor fiecărui stat membru şi pentru trimiterea muniţiei necesare forţelor militare ucrainene, arată sursa citată. Astfel, Comisia doreşte ca toate companiile europene din industria de apărare să beneficieze de prioritizarea comenzilor, de cartografierea capacităţilor de producţie şi de renunţarea la cerinţele privind licenţa de export pentru transferurile intra- comunitare.
Cu toate acestea, reprezentanţii statelor membre în Consiliul Uniunii Europene nu sunt de acord cu măsurile dorite de Comisie, deoarece consideră că nu există suficiente argumente că introducerea acestor excepţii ar accelera producţia de muniţie şi armament.
Pentru a ieşi din acest impas, Comisia Europeană a decis să propună în cursul acestei săptămâni un nou text, care să scoată din propunerea iniţială excepţiile de la regulile comune, acestea urmând a fi negociate şi adoptate separat de restul propunerii iniţiale, potrivit sursei citate. Noua rundă de negocieri între Comisia Europeană şi Consiliul UE va avea loc joi, 6 iulie, când reprezentanţii statelor membre aşteaptă un alt text faţă de cel discutat în urmă cu două săptămâni.
Oficialii citaţi de Euractiv.fr susţin că această procedură va duce la amânarea negocierilor pentru o dată nedeterminată, care va avea efecte negative şi asupra Programului european de investiţii în apărare (EDIP), pe care Comisia doreşte să îl propună în cursul acestui an, program care include un fond pentru acordarea de stimulente financiare companiilor din industria de apărare, precum şi o scutire de TVA pentru echipamentele militare achiziţionate în comun de statele membre.
Toate aceste negocieri privind noile programe din industria de apărare propuse de Comisia Europeană pun însă o mare presiune asupra bugetului UE, mai ales că fondul din cadrul EDIP va trebui să susţină efortul companiilor din domeniu şi facilităţile fiscale acordate la nivel comunitat.
"Avem o sumă limitată pentru noua iniţiativă, care trebuie să ducă la o mai mare cooperare între companiile din industria europeană de apărare. Va trebui să vedem ce vom face cu EDIP, dacă acest program va include doar măsuri de reglementare, fără fondul dorit. Noi vrem să avem în EDIP şi acest fond, deoarece credem că numai aşa putem structura noua industrie europeană de apărare. Nu vă pot spune când va trimite la Consiliul UE şi la Parlamentul European propunerea privind EDIP şi care va fi alocarea bugetară, dar vrem să avem acest mecanism", a declarat, recent, Anne Fort, şefa departamentului "Industria de apărare şi politica de piaţă" din cadrul DG Apărare (DEFIS).
Potrivit sursei citate, prezentarea noii propuneri ar putea fi amânată pentru viitoarea Comisie Europeană, care se va constitui după alegerile pentru Parlamentul European care sunt programate anul viitor în luna iunie.
• Planul lui Thierry Breton de consolidare a marilor companii din industrie, neagreat de statele mici din UE
Cu toate acestea, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, ar dori urgentarea întregului proces, deoarece susţine că este nevoie urgent de consolidarea capacităţii şi rezilienţei industriei de apărare, inclusiv a IMM-urilor care sunt furnizorii marilor companii din acest domeniu. Surse politice susţin că Thierry Breton şi-a putea întări poziţia actuală, dacă va prelua locul care va fi lăsat liber de Margrethe Vestager - comisarul european pentru concurenţă - care şi-a anunţat anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte al Băncii Europene de Investiţii şi care începând din luna august - când Consiliul de Administraţie al BEI va adopta lista oficială a candidaţilor pentru funcţia respectivă - va trebui să demisioneze sau să plece în concediu fără plată până la numirea în noua funcţie.
Oficialii europeni au spus pentru sursa citată că Thierry Breton nu ar fi interesat de interimatul privind funcţia de comisar europeană pentru concurenţă, ci şi-ar dori un mandat plin în perioada 2024-2029, pentru a ajuta marile companii europene să se consolideze pentru a fi competitive la scară globală. Potrivit acestora, Breton este perceput negativ de reprezentanţii statelor din Europa de Nord, Europa Centrală şi de Est, din cauza apelului său pentru crearea de campioni europeni în industria de apărare. Sursa citată mai susţine că, în condiţiile în care Breton s-ar ocupa de concurenţă, ar fi greu de imaginat că actuala Comisie Europeană va reuşi să oprească fuziunea dorită de giganţii industriali Siemens şi Alstom, mai ales că actualul comisar pentru piaţa comună este cunoscut drept oficialul care doreşte consolidarea pieţei unice prin astfel de fuziuni/cooperări între marile companii europene.
Situaţia respectivă este îngrijorătoare şi din punctul de vedere al angajaţilor cu funcţii de conducere din DG Competition, care până acum şi-au petrecut o mare parte din carieră pentru combaterea acestor fuziuni şi pentru a asigura o concurenţă cât mai mare, liberă, la nivel european.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2023, 06:45)
VESTI MINUNATE, DE-A DREPTUL! VIVAT LORZII UE AI RAZBOIULUI!