Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda au prezentat, în urmă cu două zile, o contrapropunere, la planul franco-german de redresare economică a Europei. Principala diferenţă faţă de propunerea Angelei Merkel şi lui Emmanuel Macron este acordarea unor credite cu dobânzi reduse în locul granturilor nerambursabile.
"'Obiectivul nostru este acordarea unei finanţări temporare, dedicate, prin bugetul UE şi oferirea de împrumuturi în condiţii favorabile celor care au fost cel mai sever afectaţi de criză'', potrivit textului acestei propuneri consultat de DPA - agenţia germană de ştiri.
Cele patru state nu specifică în contrapropunerea lor o sumă maximă pentru fondul european, susţinând însă că o destinaţie prioritară a acestor bani trebuie să fie susţinerea sectorului sanitar. Mai mult, cele patru state cer ca accesarea asistenţei financiare să fie condiţionată de un "'angajament puternic'' al statelor beneficiare pentru reforme şi acestea să accepte o supraveghere sporită împotriva fraudelor cu aceste fonduri.
Documentul mai arată că ajutorul de urgenţă trebuie să fie acordat o singură dată şi limitat la o durată de doi ani, iar noul fond nu trebuie să conducă la o mutualizare a datoriilor şi nici la "'creşteri semnificative'' ale bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027, aflat încă în negociere.
Contrapropunerea anunţată sâmbătă de Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda faţă de fondul european de redresare propus de Franţa şi Germania este "'defensivă şi inadecvată'', a declarat ministrul italian al afacerilor europene, Enzo Amendola, relatează agenţia DPA.
Amintim că, la începutul săptămânii trectute, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au propus un fond de redresare în valoare de 500 de miliarde de euro, constituit prin emiterea de datorie comună prin împrumuturi atrase de pe pieţele financiare de către Comisia Europeană "'în numele UE''. Din acest fond ar urma să ofere granturi pentru regiunile şi sectoarele Uniunii Europene care au fost cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus, aşadar Italia şi Spania urmând să fie printre principalele beneficiare.
Această propunere franco-germană a fost văzută ca un compromis între "'coronabondurile'' cerute anterior mai ales de Italia, sprijinită de Franţa, şi respingerea acestora de către Germania, Austria, Olanda şi statele scandinave, acestea din urmă reproşând statelor UE din Sud lipsa rigorii bugetare.Se pare că discuţiile privind viitorul fond de redresare economică europeană vor fi dificile, din cauza opoziţiei dintre ţările din Sud afectate puternic de epidemie şi cele din Nord.
"Categoric spunem da ajutorului de urgenţă după coronavirus, dar respingem o uniune a datoriilor creată pe uşa din spate'', a explicat cancelarul austriac Sebastian Kurz.
Comisia Europeană a avertizat la începutul acestei luni cu privire la o posibilă recesiune de "'proporţii istorice'' în UE din cauza pandemiei COVID-19, estimând o scădere a PIB-ului comunitar de 7,7% pentru anul în curs, faţă de 4,5% cât a fost această scădere în urma crizei financiare din 2009.
1. E o frauda
(mesaj trimis de Cristian în data de 25.05.2020, 06:13)
Emiterea de datorie comuna e o frauda financiara de proporții orchestrată de băncile centrale.