Planul lui Le Pen: Să facă Franţa măreaţă din nou prin ieşirea din zona euro şi tipărirea de bani

Liderul Frontului Naţional francez Marine Le Pen va prelua controlul asupra băncii centrale, va scoate Franţa din zona euro şi va tipări franci pentru stimularea creşterii economice, dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din luna mai, a declarat într-un interviu, principalul său consilier economic, Bernard Monot, transmite Bloomberg.

Le Pen va face din revenirea la suveranitatea monetară elementul central al platformei sale politice prin care vrea să repete victoria populistă a lui Donald Trump în Statele Unite şi a înfiinţat o echipă de lucru în acest scop, a spus Monot, explicând detaliile planului cu ocazia unui miting de la Lyon, conform news.ro.

"Nu cred că va fi o catastrofă, pentru că Franţa este, la urma urmei, o ţară importantă, iar oamenii vor înţelege destul de repede că suntem patrioţi care refacem suveranitatea Franţei. Dacă va fi o catastrofă, am un plan, este aici", spus Monot, arătând spre capul său.

Campania lui Le Pen pentru preşedinţia Franţei a atras atenţia investitorilor din toată lumea, cu obiectivul ei de a fisura fundamentele financiare ale economiei europene.

Le Pen are o poziţie de lider pentru primul tur ale alegerilor prezidenţiale din 23 aprilie, dar niciun sondaj nu sugerează că ar câştiga şi cel de-al doilea tur, care va avea loc două săptămâni mai târziu.

Planul lui Le Pen include înlocuirea euro cu un coş de monede naţionale, revocarea independenţei băncii centrale franceze şi tipărirea de bani pentru finanţarea bunăstării, a strategiei industriale şi rambursarea de datorii.

După ce ar deveni preşedinte, Le Pen ar convoca imediat un summit al liderilor UE şi Băncii Centrale Europene (BCE), la care ar cere membrilor zonei euro înlocuirea monedei unice cu un coş de monede naţionale, comparabil cu European Currency Unit (ECU), care a precedat euro.

Moneda Franţei s-ar numi probabil "noul franc francez" şi iniţial ar fi echivalentă cu euro, a explicat Monot.

Statul francez s-ar angaja să limiteze fluctuaţiile francului faţă de coşul valutar european la maximum 20%, dar Monot a spus că o fluctuaţie de 10% ar fi mai normală.

Nu a fost stabilit încă un termen pentru introducerea noii monede şi, dacă celelalte state din zona euro ar refuza să adopte din nou monede naţionale, atunci francul ar fi lăsat să fluctueze liber.

"Un sistem valutar dualist nu a funcţionat niciodată în trecut. Moneda mai puternică ar fi păstrată pentru economii, iar cea slabă ar fi cheltuită şi şi-ar pierde valoarea, făcând dificil pentru Banca Franţei să menţină cursul", consideră Samy Chaar, economist-şef la Banque Lombard Odier&Cie în Geneva.

Chaar a spus că riscul schimbării monedelor ar face ca investitorii internaţionali să renunţe la activele franceze. Monot, pe de altă parte, anticipează că o depreciere a monedei ar oferi un stimulent rapid economiei franceze.

Ideea deprecierii monedei ar putea fi atractivă şi pentru alte ţări din zona euro, cum este Italia, care se confruntă, la rândul ei, cu o creştere neînsemnată şi cu datorii chiar mai mari, potrivit Capital Economics.

"O depreciere a monedei ar face exporturile franceze mai competitive pe pieţele internaţionale şi i-ar permite să transforme deficitele comerciale în surplusuri. De asemenea, ar reduce datoriile în euro ale Franţei. Banca Naţională a Franţei a arătat clar că ar recalcula datoria publică în franci, în urma unei ieşiri din zona euro", a arătat Jennifer McKeown, economist la Capital.

Potrivit planului lui Le Pen, guvernul francez ar prelua controlul asupra băncii centrale şi ar crea bani pentru a finanţa cheltuielile guvernamentale.

Le Pen intenţionează să renunţe la legea din 1973 şi la tratatele europene ulterioare, care asigură independenţa băncii centrale şi o împiedică să ofere bani Trezoreriei.

Banca Franţei ar fi "autonomă", dar supravegheată de Parlament şi ar putea să suplimenteze banii din sistemul monetar cu 5% din masa monetară totală, a spus Monot. Suma ar fi echivalentă cu mărimea programului actual al BCE de suplimentare a lichidităţilor.

Monot anticipează că inflaţia din Franţa ar urca la 3% în cadrul noului regim monetar.

"Ce este mai rău? O rată rezonabilă a inflaţiei sau nivelul de aproape deflaţie la care ne aflăm?", s-a întrebat el.

Datoria publică a Franţei ar fi convertită în noua monedă franceză, iar statul ar încerca să o răscumpere de la creditorii străini. Franţa îşi va respecta toate obligaţiile, pentru a-şi asigura încrederea creditorilor, a mai spus consilierul.

Programul Băncii Franţei de suplimentare a lichidităţilor ar genera circa 100 de miliarde de franci noi pe an pentru guvern, sumă echivalentă, teoretic, cu 100 de miliarde de euro, banii urmând să fie folosiţi pentru plata asigurărilor sociale şi finanţarea strategiei industriale. Între 30%-40% din venituri ar fi utilizate pentru rambursarea datoriilor guvernamentale.

Costurile de împrumut ale Franţei ar creşte ca rezultat al acestei politici, "dar nu nebuneşte", a spus Monot, care anticipează un randament al obligaţiunilor pe termen de 10 ani de 2%-3%, el rememorând perioada în care randamentele erau de peste 10%.

Prima de risc (spread-ul) cerută de investitori pentru obligaţiunile franceze pe 10 ani, a crescut luni cu 0,04 puncte, la 1,11%.