PNL şi "penalii" din societăţile cu capital de stat

Mulţi au considerat un accident ceea ce s-a întâmplat recent la Spitalul Judeţean Neamţ, unde un antreprenor de pompe funebre a deţinut pentru o scurtă perioadă de timp funcţia de manager al unităţii medicale, funcţie în care a fost numit de colegii săi din PNL.

Din păcate, se pare că accidentele de acest tip s-au înmulţit în mijlocul liberalilor, care ori nu au suficienţi oameni pregătiţi şi competenţi pentru a deţine anumite funcţii, ori au politică deficitară de cadre, care permite ca persoane care au avut probleme cu legea penală să ajungă în funcţii importante.

Un exemplu în acest sens este Tudorel Hărăbor, membru în Consiliul de Administraţie al Romgaz, care în anul 2011 a fost condamnat penal pentru abuz în serviciu la 3 luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei şi care în cursul anului 2015 a scăpat de o nouă condamnare penală, doar pentru faptul că noul Cod penal dezincrimina fapta de evaziune fiscală prin stopaj la sursă pentru care fusese urmărit penal de Direcţia Naţională Anticorupţie.

Toate acestea nu l-au împiedicat pe Tudorel Hărăbor să devină în 26 iunie 2019 membru al Consiliului de Administraţie al Romgaz, cu un mandat provizoriu de patru luni care a fost în noiembrie prelungit cu încă două luni. Ulterior, în 23 decembrie, în timpul primului Cabinet Orbanm în urma acordului exprimat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - care deţine 70% din acţiunile companiei, mandatul provizoriu al lui Hărăbor a fost reînnoit cu încă 4 luni, fără ca nimeni din cei care au avizat în ministerul de resort noua propunere să verifce care este hramul pe care îl poartă acesta.

Mai multe informaţii redate de mass-media la prima numire a lui Hărăbor în Consiliul de Administraţie al Romgaz arătau că acesta are legături cu Daniel Chiţoiu, vicepreşedintele ALDE, care ar fi făcut demersurile necesare în guvernarea Dăncilă pentru ca fostul director general de la FEPA Bârlad să nu rămână pe drumuri şi să aibă un loc călduţ de muncă. Cu o indemnizaţie pe măsură, fireşte.

Conform informaţiilor apărute în mass-media în vara anului trecut Tudorel Hărăbor a fost partener de afaceri cu Iulian Marian Butnaru, omul de încredere al lui Daniel Chiţoiu. Butnaru a fost consilierul lui Chiţoiu în mandatul acestuia de ministru al economiei şi o scurtă perioadă secretarul general al ministerului. Apoi, Chiţoiu l-a luat la Ministerul Finanţelor, tot pe poziţia de consilier personal al ministrului.

Mai mult, ascensiunea lui Butnaru a început la finalul anilor'90, când liberalul Nini Săpunaru, directorul Direcţiei Naţionale a Vămilor l-a numit şeful corpului de control al acestei instituţii. Apoi, Butnaru şi Săpunaru au înfiinţat o companie de consultanţă în care l-au cooptat şi pe Tudorel Hărăbor, pe atunci directorul Fepa Bârlad.

Compania respectiv, F&C Consulting Cont SRL, a fost înfiinţată în urmă cu peste 15 ani de Iulian Butnareu cu Camelia Săpunaru, soţia lui Nini Săpunaru.

Aşa s-ar putea explica faptul că Tudorel Hărăbor, deşi a primit mandatul provizoriu de membru al Consiliului de Administraţie al Romgaz în timpul guvernării Dăncilă, el şi l-a păstrat şi în timpul guvernării Orban. Guvernare în care Nini Săpunaru a fost numit în decembrie 2019 secretar de stat al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul din cadrul Secretariatului de Stat al Guvernului. Adică exact în luna în care a fost reînnoit mandatul lui Hărăbor în Consiliul de Administraţie al Romgaz.

• Probleme cu legea penală

Dacă înţelegem că la numirea lui Hărăbor membrii guvernului Dăncilă nu s-au împiedicat de fostele probleme penale ale acestuia, este de neînţeles faptul că membrii guvernului Orban sau funcţionarii Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri nu au verificat trecutul noului membru al CA de la Romgaz. Mai ales că, atât timp cât nu au fost la guvernare, liberalii au acuzat PSD de faptul că au promovat în funcţiile publice persoane care aveau sau au avut probleme cu legea penală.

În cazul lui Tudorel Hărăbor, se pare că liberalii nu au mai mers pe aceeaşi idee sau poate că au considerat că numirea unui penal într-o societate cu capital majoritat de stat nu se încadrează denumirii stricte de funcţie publică. Ori poate că legăturile lui Hărăbor cu Nini Săpunaru au contat mai mult decât altceva.

Cert este că Hărăbor a avut în ultimii 15 ani probleme cu legea penală, iar acest lucru este ignorat total de PNL.

Actualul membru al CA Romgaz a intrat în atenţia organelor de cercetare penală pe vremea când era ofiţer în cadrul UM 01270 Focşani. Procurorii militari l-au trimis în judecată pe Tudorel Hărăbor pentru mai multe infracţiuni, printre care delapidare, abuz în serviciu, fals intelectual şi instigare la fals intelectual. Faptele ar fi fost comise în perioada 2000 - 2001, pe vremea când lucra la Unitatea Militară UM 01270 din Focşani ca ofiţer financiar, şef al biroului financiar. Potrivit procurorilor Parchetului Militar Bucureşti, căpitanul, pe atunci, Hărăbor, ar fi luat, în mai multe rînduri, în mod ilegal, bani din caseria unităţii. Ancheta a stabilit că Hărăbor ar fi fost ajutat în activitatea infracţională de plutonierul major Ion Călin casierul unităţii. Din rechizitoriu reiese că Tudorel Hărăbor l-ar fi convins pe casier să întocmească în fals documente de evidenţă contabilă pe care le-a vizat, contrasemnat şi utilizat, cu toate că ştia că sînt contrafăcute. Drept urmare, a fost trimis în judecată pentru delapidare, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, instigare la fals intelectual şi uz de fals. Împreună cu el, în acest dosar a mai fost inculpat şi trimis în judecată plutonierul major Ion Călin, acuzat că a delapidat din caseria unităţii diverse sume de bani. Dosarul a fost judecat la Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti. Cei doi au fost condamnaţi penal: trei ani de închisoare pentru Tudorel Hărăbor şi trei ani şi şase luni închisoare pentru Ion Călin, prin sentinţa penală 103 din 7 iulie 2005. Parchetul a făcut apel, considerând pedepsele prea mici, astfel că dosarul respectiv a ajuns la Curtea de Apel. Procesul s-a întins până în anul 2010, când Tudorel Hărăbor şi ceilalţi inculpaţi au scăpat de pedepse din cauza intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru faptele săvârşite.

Menţionăm că, la condamnarea iniţială, din anul 2005, deşi era inculpat de Parchetul Militar, Tudorel Hărăbor devenise director economic al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Vrancea.

• Hărăbor scapă de condamnare, din cauza noului Cod penal

Următoarea problemă cu legea penală pentru Hărăbor a intervenit în anul 2011, când a fost condamnat pentru abuz în serviciu la 3 luni de închisoare cu suspendare, pentru că n-a respectat o decizie judecătorească. Cauza a fost deschisă de unul dintre foştii angajaţi ai societăţii FEPA SA Bârlad - Gheorghe Niţu - care l-a acţionat în instanţă pe Hărăbor acuzându-l de comiterea acestei fapte, lucru dovedit ulterior atât de instanţa de la Bârlad, cât şi de Curtea de Apel Iaşi.

Potrivit datelor din dosarul respectiv, în perioada 2007 - 2009, Hărăbor, în calitate de director general adjunct, ulterior director general al SC FEPA SA, a dispus de mai multe ori desfacerea contractului individual de muncă al părţii vătămate Gheorghe Niţu, strungar în cadrul societăţii şi, deşi acesta a câştigat în instanţă reintegrarea pe postul deţinut anterior, precum şi plata drepturilor salariale, inculpatul a ignorat hotărârile judecătoreşti.

Pe 3 noiembrie 2011, judecătorii bârlădeni s-au pronunţat în dosarul penal în care directorul SC FEPA SA Bârlad, Tudorel Hărăbor, era trimis în judecată de procurori pentru abuz în serviciu si nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti: trei luni închisoare cu suspendare şi 3.000 de lei despăgubiri morale, pentru Gheorghe Niţu. Hărăbor a atacat decizia la Curtea de Apel Iaşi, care însă i-a respins ca nefondat recursul, ba i-a şi majorat despăgubirile civile de la 3000 de lei la 10000 de lei şi a menţinut pedeapsa de 3 luni închisoare cu suspendarea executării.

Ca şi cum toate aceste probleme nu ar fi fost de ajuns, Tudorel Hărăbor a intrat în 2015 în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru fapte de evaziune fiscală pe care le-ar fi comis în perioada 31.01.2009-31.01.2012 din funcţia de director general al societăţii Fepa SA Bârlad.

Procurorii anticorupţie susţineau că Hărăbor a reţinut şi nu a virat la bugetul de stat, impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, în sumă totală de 4.795.981 lei, din care: 1.764.856,00 lei impozit pe venituri din salarii, 1.918.664,00 lei contribuţia individuală de asigurări sociale de stat, 1.021.292,00 lei contribuţia individuală de asigurări de sănătate şi 91.169,00 lei contribuţia individuală de asigurări sociale - şomaj.

DNA a trimis dosarul penal în instanţă, la începutul lunii mai 2015, dar Tudorel Hărăbor a fost achitat ca urmare a dezincriminării, prin noul Cod penal, faptelor pentru care fostul director şi societatea bârlădeană fuseseră urmăriţi penal şi apoi trimişi în judecată. 

• Societatea cu probleme financiare, Hărăbor cu salariul integral

Ultima "ispravă" a lui Hărăbor datează din vara anului trecut. Administratorul judiciar al Fepa SA a aflat, în 8 iulie 2019, când a fost nevoit să apeleze la poliţişti şi jandarmi pentru a intra în sediul societăţii, că fostul administrator special, Dumitriu Alexandru loan, a încheiat cu fostul director general Tudorel Hărăbor(căruia la data de 08.07.2019 i-a încetat contractul de muncă), un Act Adiţional la Contractul Individual de Muncă având o clauză de stabilitate, cu următorul conţinut:

"Pentru a garanta un plus de siguranţă angajatului în privinţa stabilităţii locului de muncă, angajatorul se obligă să menţină locul de muncă al angajatului pentru o perioadă de 5 ani".

În plus dacă ar fi urmat totuşi să rămână fără loc de muncă, angajatorul se obliga să plătească angajatului salariile şi celelalte drepturi din momentul concedierii pe o perioadă de 5 ani. Clauzele din aceste acte adiţonale nu au fost aduse la cunoştinţa administratorului special, nu s-a cerut acordul acestuia, deşi clauza de stabilitate angajează patrimonial societatea debitoare extrem de mult, rezultând astfel că prevederile Legii nr. 85 din 2016 nu au fost respectate. De aceste clauze speciale nu au beneficiat toţi angajaţii, ci doar trei dintre ei, printre care şi fostul director Tudorel Hărăbor. Pentru corectarea acestoracte, administratorul judiciar s-a adresat instanţei.

Date fiind toate aceste informaţii, este greu de înţeles ce îl califică pe Tudorel Hărăbor pentru funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al Romgaz.

Am încercat să aflăm punctul de vedere al reprezentanţilor Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, dar ministrul Virgil Popescu şi consilierul Bogdan Apostolescu nu au răspuns apelurilor noastre telefonice.