PNŢCD, la răscruce

Reporter: Sunteţi noul preşedinte al unui PNŢCD care nu se regăseşte şi este măcinat de conflicte interne. Ce îi reproşaţi fostei conduceri?

Radu Sârbu: Marian Miluţ este incapabil din punct de vedere politic şi - mai grav - s-a dovedit a fi un om fără cuvânt; despre echipa lui nici nu are rost să vorbesc. Ales preşedinte al PNŢCD la congresul din 21 ianuarie 2007, s-a angajat în faţa partidului să obţină 5% la alegerile europarlamentare - care trebuiau să fie în mai 2007 şi au fost în noiembrie - 7% la alegerile locale din iunie 2008 şi 10% la alegerile parlamentare din toamna anului 2008. În cazul în care nu ar fi obţinut pragul electoral la alegerile europarlamentare, deci cele cinci procente, a anunţat în faţa congresului că va demisiona. Deşi europarlamentarele s-au amânat cu şase luni, partidul nu a obţinut un scor mai mare decât în 2004, ci mai mic, cu mult sub pragul electoral de 5%. Totuşi, Marian Miluţ nu a demisionat, iar partidul a acceptat, după părerea mea, în mod greşit să-l cauţioneze în continuare. S-a refuzat organizarea unui congres în iarnă, astfel încât trendul des­crescător al PNŢCD a continuat, iar rezultatul la votul politic pentru consiliile judeţene, în iunie 2008, a fost de 1,37% pe întreaga ţară, un record negativ absolut.

Reporter: Cum comentaţi apropierea partidului faţă de PNL?

Radu Sârbu: Miluţ, incapabil de gândire şi de acţiune politică, a încercat o strategie şmecherească, prin care să înşele electoratul şi să ducă în parlament 5-6 ţărănişti, traves­tiţi în membri ai PNL. Pe lângă faptul că este un demers cu consecinţe negative în plan politic pentru PNŢCD, este o strategie profund imorală, care înşeală electoratul, pentru că nişte oameni care doresc să voteze cu liberalii vor descoperi că trimit în parlament ţărănişti, care vor demisiona din PNL şi vor deveni independenţi.

Reporter: Membrii PNŢ vor o alianţă cu liberalii?

Radu Sârbu: Naţional-ţărăniştii vor o alianţă cu liberalii, dar nu acceptă scoaterea partidului din arena electorală. O majoritate a partidului s-a revoltat faţă de această strategie şi a solicitat convocarea unui congres, pe care noi îl considerăm cel mai democratic cadru în care un partid poate să decidă între două linii politice fundamental diferite. Una, promovată de fosta conducere, în frunte cu Miluţ, care prevede scoaterea partidului - pentru prima oară în istoria lui - din arena electorală şi a doua care prevede menţinerea PNŢCD în arena electorală, fie într-o alianţă politică, fie prin forţe proprii. Alianţa gândită de Miluţ cu PNL nu este, din păcate, o alianţă. Este vorba de un travestit politic. Legea interzicând bigamia politică, ţărăniştii care vor să candideze pe listele liberalilor, trebuie să demisioneze din partid, să se înscrie în PNL şi să candideze ca liberali. Este ceea ce majoritatea ţărăniştilor au refuzat să facă.

Reporter: Discutăm practic despre o fuziune cu PNL?

Radu Sârbu: Este, practic, începutul unui proces de fuziune, PNŢ-ul începând să se verse în PNL, ceea ce este o opţiune care putea să fie discutată numai de către un congres. Există, însă, o majoritate clară în partid care este împotriva unei fuziuni, a unei dispariţii a PNŢ-ului, deoarece noi considerăm că suntem singura alternativă reală la toate celelalte partide. Fuziunea prin absorbţie a fost blocată, deoarece partidul s-a adunat într-un congres extraordinar, convocat de 28 de organizaţii din 47, mai mult decât cele 16 minimum necesare, cvorumul statutar şi legal a fost îndeplinit, astfel încât hotărârile congresului sunt valide şi ele vor fi cu siguranţă certificate de instanţă printr-o hotărâre judecătorească în data de 26 septembrie.

Reporter: Totuşi, PNL stă bine în sondaje. O alianţă cu liberalii nu ar fi fost oportună?

Radu Sârbu: PNŢCD-iştii au preferat să-şi asume riscul ca partidul să rămână încă un ciclu electoral în afara parlamentului, decât să dispară. Între dispariţia PNŢ şi salvarea identităţii sale, marea majoritate a ţărăniştilor au preferat a doua variantă. Alianţele electorale nu mai sunt posibile, pentru că din perspectiva actelor normative care reglementează alegerile din această toamnă, ultima zi în care o alianţă ar fi putut fi înscrisă la biroul electoral central a fost 7 septembrie. Noi suntem conştienţi că este greu, aproape imposibil, ca partidul nos­tru să facă în trei luni de zile pragul electoral, adică să creas­că la 5%. Dar suntem hotărâţi să participăm la alegeri şi să folosim această campanie ca o primă etapă în procesul de relansare a partidului.

Reporter: Domnul Miluţ a recunoscut congresul care v-a ales?

Radu Sârbu: Din păcate, fos­tul preşedinte a reuşit să bată toate recordurile de originalitate ale tinerei noastre democraţii, fiind singurul preşedinte de partid din lume care nu s-a prezentat la congresul propriului partid. Este un record stânjenitor pentru PNŢ, un partid cu tradiţii democratice vechi.

Reporter: De ce spuneţi că fosta conducere a încercat să distrugă partidul?

Radu Sârbu: Motivele nu pot decât să le bănuiesc, dar nu cred că sunt doar veleităţi personale sau defulări ale unuia care a eşuat în politică după ce a avut succese în şah şi afaceri. Mă tem să nu fie şi interese de ordin material la mijloc. Vreau să precizez că a fost primul congres în care trezorierul partidului nu a putut respecta prevederea statutară şi legală de a prezenta un raport financiar, deoarece nu a avut acces la documente, acestea fiind la contabilii Romerica sau Prefab Călăraşi, ceea ce este inadmisibil. Sunt lucruri de care mi-e jenă să vorbesc, în condiţiile în care se referă la un partid care nu are 1,5% în alegeri.

Reporter: Ce se întâmplă cu sediul central al PNŢCD?

Radu Sârbu: Sediul partidului este de o bună bucată de vreme, de prin mai sau iunie, tot mai închis; s-a ajuns ca acolo să nu mai poţi intra decât cu ecuson de la cel care era dispus să te primească. Preşedinte judeţean sau simplu membru, nu mai putem intra în sediul central din Rosetti fără un ecuson de la cineva din interior. Înaintea congresului, cu o zi-două înainte, sediul partidului a fost închis definitiv şi nu mai intră nimeni acolo, decât cel mult în curte. Este de notorietate faptul că sediul central al partidului este închis cu lanţuri, deşi un sediu de partid este prin definiţie un spaţiu deschis pentru toată lumea. Sediul PNŢCD este închis şi apărat de membri, aşa cum Ceauşescu îşi ţinea grănicerii cu puştile orientate spre interior, nu spre exterior.

Reporter: Ce statut juridic are clădirea sediului central din Piaţa Rosetti?

Radu Sârbu: Sediul central este o clădire închiriată, statutul său fiind acelaşi ca şi al celorlalte sedii ale partidelor din Bucureşti. Nu au putut să fie cumpărate pentru că fostul consiliu general al Capitalei a luat o hotărâre în materie, neconformă cu prevederile legale, care trebuie corectată.

Reporter: Suspectaţi fosta conducere că ar fi pus la cale vânzarea acestui sediu?

Radu Sârbu: Sediul poate fi cumpărat doar de către partid. Ce face partidul cu clădirea după aceea, rămâne de văzut. Încă de dinainte de congres se vorbeşte în partid de interesele imobiliare ale fostei conduceri. Şi eu am auzit nişte zvonuri legate de o posibilă vânzare a sediului, evident după cumpărarea acestuia. La Cluj, când a fost Pavelescu ca să mă revoce, singurul document de care a fost interesat a fost contractul de închiriere a sediului de acolo. Nu sunt genul de om care vorbeşte după zvonuri. Când vom prelua documentele contabile şi arhivele partidului, probabil prin executor judecătoresc, vom face un audit. Este fără precedent ca documentele să plece din sediu, iar trezorierul să nu le poată accesa. La ora actuală, nu ştiu nimic despre situaţia financiară a PNŢCD, ceea ce este lamentabil.

Reporter: Ce-i lipseşte PNŢCD-ului să revină în top?

Radu Sârbu: Criza cronică a PNŢ-ului se explică prin criza la nivelul leadersheep-ului. Eu cred că PNŢ-ul a suferit de o lipsă de lideri puternici la nivel naţional. Din această cauză, începând cu anul 2000, când partidul a ieşit nu numai de la guvernare, ci şi din parlament, fruntaşii ţărănişti au întors partidul cu spatele la electorat şi s-au preocupat exclusiv de lupte intestine, bătându-se pe puntea unei corăbii care se scufunda şi era deja cu puntea sub apă. Odată cu congresul din 24 august, cred că am atins fundul gropii şi cred că mai jos decât acuma nu putem ajunge. Trebuie să ne ridicăm. Pentru aceasta, ne întoarcem din nou cu faţa la electorat şi vrem să revenim la politicile care au conscrat partidul la începtul anului "90, pe vremea lui Corneliu Coposu; politici clare, comunicate prin vectori de imagine convingători.

Reporter: Votul uninominal este o soluţie oportună pentru scena politică din ţară ?

Radu Sârbu: Schimbarea sis­temului de vot, de la listă, la uninominal, nu ajută cu nimic la îmbunătăţirea vieţii politice şi accentuează şi mai mult personalizarea dezbaterii politice, cu toate consecinţele negative care decurg. Spre deosebire de substanţa proiectelor politice, imaginile personale pot fi manipulate cu mult mai mare uşurinţă.

Reporter: Cărui electorat vă adresaţi?

Radu Sârbu: Noi ne adresăm bazinului nostru electoral, pe care l-am dezamăgit mulţi ani de zile şi care doar în mică măsură a votat PNL sau Alianţa DA, realizând că nu sunt o alternativă reală la toate celelalte partide. Noi vrem să obţinem voturile celor 14%-15% care sunt ai noştri şi nu ne văd, nu din cauza lor, ci din cauza noastră. I-am neglijat în mod iresponsabil, iar acum trebuie să corectăm lucrurile. Vom face acest lucru sau vom eşua.

Reporter: Toate partidele se bat pe voturile agricultorilor. Denumirea nu vă recomandă drept o formaţiune reprezentantivă pentru mediu rural?

Radu Sârbu: Noi nu am fost votaţi la ţară niciodată mai mult decât de o minoritate, a gospodarilor satului, cei numiţi de comunişti "chiaburi", adică cei harnici, care vor să obţină pământurile înapoi. Suntem adepţii restituirii în întregime a fostelor proprietăţi, o politică care nici astăzi nu este dusă până la capăt. Majoritatea ţăranilor nu ne-au votat neînţelegând procesul de proletarizare la care este supusă, cu consecinţe dramatice pe termen mediu şi lung, la nivel naţional. Nu am fost partidul lor, dar pregătim o strategie pentru mediul rural, iar această strategie merge pe două componente. În primul rând, va cuprinde politici pentru încurajarea constituirii fermelor mici şi mijlocii, în vreme ce a doua direcţie presupune urbanizarea mediului rural.

Reporter: PNŢ-ul va merge singur la alegeri?

Radu Sârbu: Pentru aceste alegeri, PNŢCD nu mai are nicio posibilitate de alianţă. Suntem nevoiţi să mergem singuri la alegeri. Dacă vom aveam candidaţi în toate colegiile, cred că putem obţine cu uşurinţă 2,5%-3%, ceea ce nu e suficient din perspectiva pragului, dar sperăm să ajungem în Parlament prin varianta B: 6 colegii de deputaţi şi 3 de senatori.

Reporter: Vă mulţumesc!