PODUL PESTE DUNĂRE ÎNCEPE LA MOSCOVA ŞI SE TERMINĂ LA WASHINGTON Realpolitik în Budapesta, ţurca la Bucureşti

Viktor Orban, liderul populist şi pro-rus de la Budapesta, insistă în relaţia privilegiată pe care o are cu preşedintele american Donald Trump. O relaţie aparent personală dintre cei doi lideri, încă neconfirmată de vizita promisă de preşedintele american la Budapesta, pune în lumină legăturile dintre Ungaria şi Rusia. De altfel, Guvernul de la Budapesta pare să se lupte nu numai cu George Soros, nomine odiosa al progresismului de stânga din regiune, dar şi cu acuzaţiile de pod de legătură între serviciile secrete ruseşti şi campania lui Donald Trump.

Politica externă iniţiată de Orban pe linia apropierii de Rusia, în timp ce susţine administraţia Trump şi elementele conservatoare din SUA, devine un pământ foarte rodnic pentru naţionalismele maghiare. În acest timp, politicienii români joacă ţurca pe realpolitik-ul lui Viktor Orban în relaţia cu Rusia şi SUA.

Viktor Orban a fost primul lider european care l-a susţinut public pe Donald Trump, în cursa pentru Casa Albă şi a declarat, la investirea preşedintelui american, că privim "sfârşitul multilateralismului". În mod ironic, la scurt timp după aceea, l-a primit pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

În februarie, ministrul de Externe Peter Szijjarto declara că sancţiunile împotriva Rusiei nu şi-au atins scopul şi că Ungaria a pierdut peste 6,5 miliarde de euro din cauza acestora. "Întreaga lume îşi ţine, în mod vizibil, respiraţia cu privire la un rapprochment între Rusia şi SUA," declara atunci ministrul lui Orban.

Jocul domnului Orban nu a trecut neobservat. Imediat după alegerea sa, pe 26 noiembrie, preşedintele SUA îl invita pe Orban la Casa Albă. Donald Trump i-a mulţumit, într-o scrisoare, omologului său ungar. După preluarea mandatului, domnul Trump îi scria, în februarie anul curent, că Ungaria şi SUA înfruntă provocări pe care numai împreună le pot rezolva, prin parteneriat. De asemenea, mai arăta preşedintele SUA, "avem oportunităţi imense pentru a păşi înainte, în rezolvarea scopurilor comune". În limbaj diplomatic, cuvintele poartă o mare greutate, arătând o nevoie clară de dialog, la cel mai înalt nivel.

La numai o zi după publicarea scrisorii, preşedintele Putin vizita Budapesta. Pe agenda bilaterală, Ungaria primea tehnologie şi finanţare din partea Rusiei pentru dezvoltarea suplimentară a centralei nucleare de la Paks. Înţelegerea, discutată de cei doi lideri cu câţiva ani în urmă, primea şi girul Comisiei Europene în martie, într-o investiţie de 12,5 miliarde de euro. Vizita lui Vladimir Putin a făcut ca finanţarea rusească a proiectului să crească de la 80% la 100%. Ferenc Gyurcsany, liderul opoziţiei din Ungaria, declara că respectiva investiţie va îndatora familiile ungare zeci de ani, de acum încolo. În plus, este de menţionat faptul că Ungaria negociază cu Rusia pe tema aprovizionării cu gaze naturale, într-un context în care alte state din UE sunt îngrijorate de dependenţa energetică faţă de Rusia.

De altfel, Guvernul domnului Orban militează pentru ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei, susţinând că trăim într-o eră pragmatică, odată cu schimbarea puterii la Washington. "Ungaria aparţine Uniunii Europene, deci UE este cea mai importantă, dar credem că sancţiunile [împotriva Rusiei -n.r.] ar trebui ridicate. UE ar trebui să deschidă discuţii deschise şi detaliate cu Rusia", arăta Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al Guvernului, imediat după vizita preşedintelui rus.

Acest "bromance" (n.r. poveste de dragoste) între cei doi lideri, similari ca viziune populistă, a avut şi efecte politice. Departamentul de Stat, mai exact Ministerul de Externe al Statelor Unite, care în mai multe momente a criticat guvernul de la Budapesta pentru politicile anti-democratice, a schimbat postura. Identificarea şi blocarea ONG-urilor cu finanţare străină, ca şi trecerea unei legi special dedicate închiderii prestigioasei Universităţi Central-Europene (CEU) au fost văzute ca ţintind, în fapt, interese americane private. Cel puţin de formă, Departamentul de Stat s-a arătat "îngrijorat" de evoluţii şi a criticat deschis presiunea pusă pe CEU, dar a declarat, prin purtătorul de cuvânt, că nu se va implica în vreo negociere pe temă.

De altfel, Orban a fost primul lider european care a acuzat ingerinţele magnatului american de origine maghiară George Soros în politica locală, în special prin instituţiile sale non-guvernamentale. Acuzele de acest tip au devenit temă şi în România. Susţinut timp de ani buni, posibil şi datorită apropierii dintre liderii politici ale celor două ţări, atacul la adresa lui Soros a prins susţinere şi peste ocean. În SUA, mai mulţi congresmeni republicani s-au arătat îngrijoraţi, în martie, pe faptul că munca filantropică a magnatului Soros ar susţine "o agendă progresistă şi ar învigora stânga politică" în Europa de Est. Îngrijorarea republicanilor a luat forma unei scrisori transmise Secretarului de Stat Rex Tillerson.

De cealaltă parte, opoziţia ungară, precum şi segmente ale presei au acuzat faptul că partidul domnului Orban a finanţat campania lui Trump. Articole din presa ungară arată că strategul politic american Arthur J. Finkelstein, cunoscut şi în România pentru consultările date partidelor politice locale, a coordonat o campanie republicană de atac împotriva candidatei Hillary Clinton chiar din Budapesta, cu largul concurs al premierului ungar. Investigaţiile acuză chiar faptul că Finkelstein ar fi fost în spatele publicării e-mailurilor de campanie ale lui Clinton către Wikileaks, printr-o relaţie directă cu FSB, serviciul secret rusesc. Ungaria ar fi, deci, un pod între interesele ruseşti şi victoria lui Trump. Aceste acuze, din perspectiva legăturilor dintre business-urile familiei Trump şi Rusia, investigate de instituţiile de forţă americane, prind greutate.

Nu ajută nici faptul că Sebastian Gorka, considerat omul de legătură al lui Viktor Orban la Casa Albă, a demisionat la 1 mai, după ce a fost descoperit că purta o medalie acordată de un grup antisemit din Ungaria. Domnul Gorka, fost editor la site-ul de ştiri Breitbart şi consilier personal al preşedintelui, a declarat că nu este antisemit, dar purta medalia pentru a comemora lupta familiei sale împotriva comuniştilor, în anii "40. Într-un context mai larg, administraţia Trump este implicată într-un nou proces de pace în Orientul Mijlociu. În actualele condiţii, deşi o vizită la Budapesta a fost promisă de către Trump, următoarea adresă pe agenda Casei Albe este Polonia, în perioada 6-7 iulie.

În plan local, relaţiile bilaterale dintre România şi Ungaria nu sunt în cea mai bună fază. În data de 23 mai, presa relata că Guvernul de la Budapesta lua în considerare construirea unui gard de securitate la graniţa cu România. În data de 9 iunie, ministrul Janos Lazar a declarat că Tratatul de la Trianon a fost un dictat şi că întreaga lume vestică este datoare Ungariei. "Nu vedem monumente care ispăşesc şi cer scuze [pentru tratat - n.r.] în.. Franţa, Slovacia, Transilvania", a declarat acesta. Catalogate drept "dezamăgitoare" de către MAE român, declaraţiile au venit să susţină autonomia locală pentru minoritatea maghiară, plăcuţele bilingve şi susţinerea partidelor etnice.

În contextul actualei crize politice, Partidul Social Democrat a negociat cu UDMR, iniţial cu succes, mai multe drepturi pentru minoritatea maghiară din România. Liviu Dragnea, liderul PSD, a încercat, astfel, asigurarea majorităţii necesare pentru demiterea propriului Guvern. Negocierile pe temă, de luni, care includeau extinderea folosirii limbii materne în comunităţi unde pragul minoritar era de 10% din populaţie, au căzut marţi în urma unor reacţii dure în opinia publică, inclusiv din interiorul PSD. Politica românească se pierde într-un joc mult mai mare, cu acte iresponsabile făcute de politicienii români, în jocuri interne de putere.