POLEMICI CORDIALE "Vreau să aflu ce scenariu a utilizat BNR în 2008"

Analizez politica economică a României de când mă ştiu. Prin 2000 era un grup pe Yahoo unde vorbeam despre politica economică a României, deşi eu plecasem din ţară la începutul anilor 90. Când m-am întors, în 2005, am făcut ceea ce ştiam să fac - să analizez politica economică pentru mine, pentru clienţi, pentru public.

Nu ştiu de ce, poate pentru că am prins momentele de inflaţie imediat după Revoluţie, poate că am fost influenţat de momentele când vedeam cum cresc preţurile planificat (se anunţau la TV, îmi aduc aminte foarte bine) în comunism , dar mereu am fost atras de politica monetară mai mult.

În special pentru că de la o instituţie cât de cât independentă ceri mai mult decât de la una, cum este Ministerul Finanţelor, populată cu politicieni.

Ceea ce fac acum nu este nimic nou, sunt economist şi prin opiniile mele încerc să influenţez politica economică (dacă îndeajuns de mulţi oameni cred în ele) sau să-mi ajut clienţii.

Dar de ce revin mereu la 2008, poate să întrebe cineva?

Să fie clar de la început, analiza reacţiei politicii economice în 2008 nu are legătură cu ce făceam eu la momentul respectiv.

Are legătură exact cu politica monetară şi rolul acesteia în societate.

După 2008, societatea a rămas cu două impresii greşite.

Prima, orice s-ar întâmpla, banca centrală ne salvează.

Iar a doua, mult mai periculoasă, politica monetară este irelevantă. În sensul că poţi interveni în piaţă, poţi să creşti dobânzile, poţi să restricţionezi capitalul, poţi să scazi masa monetară şi economia reală nu are de suferit. Aceasta este provocarea pentru mine. Să demonstrez că ce face politica monetară pe termen scurt contează al naibii de mult.

Şi, bonus, să încerc să mă asigur că data viitoare nu se va întâmpla la fel.

Lecţia lui 2008 trebuie să rămână că "politica monetară contează" şi, de aceea, trebuie să înţelegem ce face Banca Centrală într-o economie.

• Ne rămâne un singur lucru de aflat, ce scenariu a folosit BNR în 2008

Experienţele crizelor din Mexic, Asia, Suedia au fost ignorate de conducerea BNR în 2008. Am arătat răspunsul Băncii Centrale. Am arătat ce spune teoria şi ce arată modelele indiferent de teoria pe care o au la bază - reacţia economiei la un şoc de politică monetară este negativă. Intuiţia ne spune acest lucru şi nimic nu s-a schimbat de la David Hume şi până astăzi (da, puţin pe margine) - când scoţi bani din economie/creşti dobânzile economia suferă.

Nu neg că în 2008 erau momente dificile. De panică. Dar aici vorbim de oameni cu experienţă. Ei sunt "piloţii" economiei şi ne aşteptăm de la ei să nu se piardă în astfel de momente. De aceea le oferim, ca societate, tot felul de beneficii. Nu am vrea ca în cazul unei defecţiuni tehnice un pilot de avion să se piardă cu firea sau să devină orgolios. Aşa şi aici. Este nevoie de o atitudine calmă.

Şi atunci mă întreb - ce scenarii i-au fost prezentate guvernatorului şi conducerii BNR ca reacţii la retragerea lichidităţii din piaţă?

Aşa, pentru cultura dumneavoastră, reacţia BNR, până la retragerea agresivă a lichidităţii, a fost similară cu cea ţărilor din Asia sau cea a Mexicului.

În primul rând încerci să calmezi pieţele, le spui că nu înţeleg, acel deficit de cont curent nu este mare, economia este sănătoasă etc. După aceea încerci să laşi moneda să se deprecieze, ca să vezi unde merge. Iar după aceea te panichezi şi creşti dobânzile. Dobânzile mai mari îţi asigură oprirea deprecierii, dar nu fac nimic în a opri recesiunea. Din contră, o agravează.

Revenind. Este important de înţeles, şi numai când se vor face publice transcripturile discuţiilor din 2008 (aşa cum a făcut şi FED acum câţiva ani), care a fost raţionamentul pe care s-a bazat conducerea BNR când a ales să retragă lichiditatea. Ce scenariu au luat în considerare? Avem frânturi pe ici pe colo şi se pare că Banca Centrală credea că economia atunci era într-o perioadă de supraîncălzire. Dar această teorie ignoră informaţii oferite de piaţa creditului, dinamica masei monetare, deciziile BNR din ultimele 12 luni. Toate arătau altceva. În plus, nu pot să cred că nimeni din BNR nu a spus nimic despre pericolele unor decizii bazate pe informaţii oferite de "output gap".

Sau este posibil ca Banca Centrală să fi crezut că deprecierea se va transfera în preţuri mai mari. Iar se ignoră informaţii aici. Atât contextul, cât şi ce se întâmplase cu efectul de "pass-through" (cât din depreciere se transferă în preţuri) în perioada premergătoare crizei.

Să lăsăm modelele şi ipotezele la o parte. Oricum, majoritatea guvernatorilor nu le folosesc. Niciun model nu estimează foarte bine (sunt indulgent, toate au estimări pentru viitor cu marje de eroare foarte mari). Dar este nevoie de ele, le folosim, le folosesc şi eu, asta este. Dar în realitate rolul lor este mai mult de analiză ex-post (da, ştiu, cei care modelează au altă poveste, dar realitatea le-o infirmă zilnic).

Deciziile de politică monetară, vrem nu vrem, implică o doză foarte mare de subiectivism. Eu îi spun subiectivism, guvernatorul îi spune artă. Sigur l-aţi auzit de foarte multe ori spunând că politica monetară este o artă. Asta înseamnă că deciziile au la bază percepţia celor care conduc Banca Centrală asupra modului cum funcţionează economia. Cum reacţionează la şocuri şi mai ales la cel de politică monetară.

Putem să găsim informaţii despre cum gândea guvernatorul în acele momente în discursul din Parlament sau în alte prezentări. Dar de ce să încercăm să ghicim când există deja transcripturile şedinţelor de politică monetară? Nu se discuta strategia nucleară a ţării în acele şedinţe. Se discutau informaţiile pe care le are "board-ul despre economie", se discutau scenarii şi se lua o decizie în aşa fel încât să se facă "asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile".

Dacă ăsta este obiectivul final când iei o decizie de ce trebuie să te ascunzi?

• Concluzie

În 2008 economia a intrat puternic în recesiune. Ipoteza avansată de mine, pe care o susţin cu datele BNR, INS, teorie, modele, şi istorie este simplă - reacţia Băncii Centrale a făcut recesiunea mai dură şi mai lungă. Da, economia intră în recesiune şi fără intervenţia BNR. Dar nu asta discutăm. Discutăm reacţia BNR în context, efectul pentru economie şi ce este subliniat în paragraful anterior, care reprezintă esenţa a ceea ce spunea Friedman în 1968 în "Rolul politicii monetare".

Pentru a elucida acest mister trebuie să vedem transcript-ul şedinţelor din acea perioadă.

Simplu.