Politică şi guvernare în Republica Islamică Iran

Sistemul politic al Republicii Islamice Iran este considerat o structură de guvernare unică datorită celor două surse de legitimitate ale sale, şi anume republica şi Islamul.

În vârful stâlpului religios, islamic, al acestui sistem, se află Liderul religios şi spiritual (Vali-e-Faqih) care este ales de către învăţaţii religioşi de seamă ai societăţii, cunoscuţi sub denumirea de experţi. Experţii, responsabili cu selectarea Liderului Republicii Islamice şi cu supravegherea activităţii sale (conform articolelor 107, 108 şi 111 din Constituţie), se numără printre personalităţile alese ale poporului.

Stâlpul "republicii" este situat lângă stâlpul "religiei Islamului" în cadrul Republicii Islamice. Structura guvernării ridicată pe acest pilon, similară cu alte modele democratice, este împărţită în trei ramuri: executiv, legislativ şi judiciar.

Printre acestea, şi conform Constituţiei, autoritatea legislativă este în mâinile Parlamentului şi, de asemenea, unele competenţe de supraveghere intră în sfera activităţilor Parlamentului. În plus, aprobările şi contractele externe ale guvernului trebuie aprobate de către Adunarea Consultativă Islamică (Parlamentul Republicii islamice Iran). Numărul membrilor Adunării Consultative Islamice este în prezent de 290 de persoane, iar o creştere a acestui număr poate fi realizată în baza art. 64 din Constituţie.

Cabinetul, format din preşedinte şi miniştri, răspunde în faţa Parlamentului. În acest sens, preşedintele trebuie să obţină un vot de încredere din partea Parlamentului pentru a forma un cabinet pentru miniştrii săi propuşi. Preşedintele Iranului este cel mai înalt oficial din Iran, după Liderul Suprem, care, dacă este aprobat de Consiliul Gardienilor, poate fi nominalizat şi ales prin vot popular direct. Conform Constituţiei Republicii Islamice Iran, Preşedintele este responsabil pentru punerea în aplicare a Constituţiei, şi este şeful puterii executive. Semnarea tratatelor, acordurilor şi chestiunilor legate de alte ţări şi organizaţii internaţionale, planificarea naţională, bugetul, numirea guvernului şi a miniştrilor, guvernatorilor şi ambasadorilor, care sunt supuse aprobării Adunării Consultative Islamice, se numără printre atribuţiile preşedintelui.

În timp ce Parlamentul poate, în anumite circumstanţe, să-i chestioneze şi să-i demită pe miniştri, sau chiar să acţioneze în sensul declarării preşedintelui ca inadecvat, pregătind astfel terenul pentru demiterea acestuia, preşedintele nu are dreptul să dizolve Parlamentul. În schimb, preşedintele deţine o autoritate considerabilă în gestionarea chestiunilor guvernamentale şi executive.

Diferit de situaţia preşedintelui şi membrilor Adunării Consultative Islamice, şeful justiţiei este ales de Liderul Suprem.

În sistemul politic iranian, o instituţie precum Consiliul Gardienilor este echivalentă cu "Consiliul constituţional" francez. Membrii Consiliului, format din 12 membri, sunt aleşi şi numiţi gardieni. Dintre membrii Consiliului Gardienilor, şase sunt oameni de religie sau mai bine zis jurişti specializaţi in Drept religios, şi sunt numiţi de Liderul Suprem, iar ceilalţi şase membri sunt jurişti propuşi de către şeful justiţiei, şi sunt aprobaţi de către Adunarea Consultativă Islamică.

Consiliul de Discernământ este o altă instituţie care, prin membrii săi fizici şi juridici, are sarcini precum pregătirea şi propunerea proiectelor de politici generale ale Republicii Islamice, participarea la Consiliul de Revizuire Constituţională, furnizarea de consiliere Liderului Suprem şi, în cele din urmă, soluţionarea disputelor dintre Consiliul Gardienilor şi Adunarea Consultativă Islamică.

Sistemul electoral al Republicii Islamice Iran

Sistemul electoral este un set de metode pe care cetăţenii le folosesc pentru a-şi alege reprezentanţii în sistemele democratice.

În sistemul Republicii Islamice Iran, sub titlul general de Republică, este subliniată participarea poporului şi prezenţa acestuia în diverse domenii. Articolul 56 din Constituţie recunoaşte dreptul la autodeterminare ca sursă de suveranitate şi putere politică şi, în acest sens, alte principii ale Constituţiei stabilesc modul de exercitare a acestui drept şi instrumentele pentru realizarea voturilor în alegerile libere.

Printre acestea, alegerile prezidenţiale au o mare importanţă datorită poziţiei importante a preşedintelui în sistemul politic iranian, precum şi a puterilor şi îndatoririlor acestuia, iar fondatorii sistemului electoral au acordat, de asemenea, o atenţie specială acestui aspect.

În ceea ce priveşte candidaţii la preşedinţie, articolul 115 din Constituţie prevede condiţiile necesare pentru eligibilitatea candidaţilor la preşedinţie după cum urmează: preşedintele trebuie ales dintre personalităţile religioase şi politice care îndeplinesc următoarele calificări: să fie de origine iraniană, să fie cetăţean al Iranului, să fie inventiv şi un bun manager, să aibă o bună pregătire şi experienţă, să fie pios şi de încredere, să aibă credinţă în principiile Republicii Islamice şi în religia oficială a ţării.

Alegerile prezidenţiale sunt organizate pentru obţinerea majorităţii absolute a voturilor. Dacă nu se ajunge la majoritatea absolută pentru vreunul dintre candidaţii din primul tur, alegerile vor fi în două runde. Cei doi candidaţi care au primit cele mai multe voturi în primul tur vor candida în turul doi. A doua rundă de alegeri va avea loc în vinerea din săptămâna următoare primului tur.

Alegătorii care participă la alegerile prezidenţiale şi la alegerile pentru Adunarea Consultativă Islamică nu trebuie să se înregistreze în prealabil. De asemenea, nu există restricţii sau militări privind participarea rezidenţilor unei circumscripţii electorale la alegerile din altă circumscripţie electorală.

Alegerile organizate în ţară sunt, în mod oficial, responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne, care îşi exercită această responsabiliatte prin intermediul Centrelor electorale, iar Consiliul Gardienilor, pe lângă aprobarea candidaţilor la alegerile prezidenţiale şi parlamentare, este în primul rând responsabil cu supravegherea procesului electoral din Republica Islamică Iran.

Este, de asemenea, responsabilitatea Consiliului Gardienilor să se ocupe de plângerile şi infracţiunile electorale ale candidaţilor la ambele alegeri, dar şi să confirme rezultatele finale ale alegerilor. Decretul final privind candidatul câştigător la preşedinţie trebuie să fie pus în aplicare de către Liderul Suprem. Acreditările membrilor Parlamentului trebuie, de asemenea, aprobate de către comisiile parlamentare.

În ceea ce priveşte aspectele financiare şi asistenţa financiară acordate candidaţilor de către persoane fizice şi juridice, există o "Lege privind transparenţa şi supravegherea finanţării activităţilor electorale în alegerile Adunării Consultative Islamice", iar utilizarea resurselor guvernamentale, a bugetului şi a facilităţilor, pentru a face publicitate în favoarea un anumit candidat este interzisă, acest demers, dacă se realizează, fiind considerat o infracţiune.

Cel de-al treisprezecelea scrutin pentru preşedinţia Iranului va avea loc vineri, 18 iunie 2021, iar diaspora iraniană din România îşi va alege al treisprezecelea preşedinte la sediul Ambasadei Republicii Islamice Iran la Bucureşti.