• Gelu Voican: "Acuzaţiile aduse lui Ion Iliescu sunt aberante"
Gelu Voican-Voiculescu a declarat că acuzaţiile aduse lui Iliescu în Dosarul Mineriadei sunt "aberante", el susţinând că responsabilii pentru ceea ce s-a întâmplat atunci sunt "forţele care voiau să împiedice intrarea în normalitate prin consimţirea alegerilor din mai 1990". Viceprim-ministrul în primul guvern provizoriu din 1990 şi responsabil cu controlul serviciilor secrete, în perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, Gelu Voican-Voiculescu a mai susţinut că redeschiderea dosarului ar fi o prelungire a unei iniţiative mai vechi a fostului preşedinte Traian Băsescu.
"Redeschiderea dosarului s-a făcut după referendumul pentru invalidarea lui Băsescu şi Codruţa Kovesi a cerut redeschiderea acestui dosar. Pe urmă, fostul preşedinte Băsescu i-a imputat procurorului general Niţu că întârzie şi nu dă drumul la redeschiderea acestor dosare. Acum, în acest moment, totul este în inerţia acelor iniţiative, care şi-au pierdut obiectul", a mai adăugat Voican, citat de Mediafax, apreciind că are vrea să creadă că "actuala putere nu este interesată să se răfuiască cu Iliescu, care ţine de domeniul trecutului".
Potrivit lui Gelu Voican, "mecanica procedurală îşi urmează mersul", însă acuzaţiile care îi sunt aduse lui Ion Iliescu "sunt aberante".
"Este vorba doar de patru morţi în condiţiile unor evenimente violente de care nu avea niciun fel de responsabilitate noua putere abia aleasă şi nevalidată, încă, urma ca pe 14 iunie să deschidem Parlamentul", a spus Voican.
Gelu Voican reaminteşte că "în epocă au fost şase morţi şi ancheta generalului Voinea a redus la patru morţi", spunând că "restul sunt rezultatul înfruntărilor care au avut loc în condiţiile în care forţele de ordine s-au debandat şi nu şi-au exercitat în niciun fel rolul, de frica de a nu fi acuzaţi că au făcut represiune pentru că aveau amintirea proceselor autorităţilor dinainte de, cu oamenii îmbrăcaţi în haine vărgate care reprezentau Ministerul de Interne, Poliţia, Securitatea şi care au produs o anumită impresie".
El a mai spus că, în contextul de la acea vreme, forţele de ordine au preferat să nu se implice în menţinerea ordinii care era perfect legală în condiţiile societăţii post revoluţionare.
Potrivit lui Gelu Voican, evenimentele din 13 iunie 1990 au fost o încercare a forţelor potrivnice Revoluţiei din decembrie 1989 de a întârzia intrarea în legalitate a noii puteri.
"S-a urmărit în mod deliberat să se împiedice consfinţirea rezultatului alegerilor şi înscrierea noastră pe linia unei vieţi democratice", a susţinut acesta.
Întrebat care sunt forţele potrivnice Revoluţiei din decembrie 1989 care sunt vinovate pentru evenimentele din 13 iunie 1990, fostul viceprim-ministrul în primul guvern provizoriu a acuzat existenţa unei "conivenţe americano-sovietică", nemulţumite că forţele de stânga au câştigat primele alegeri libere organizate după căderea regimului comunist, cărora li s-au alăturat şi "forţele opoziţiei proaspăt create, partidele care erau în opoziţie cu FSN erau şi ele interesate ca rezultatele alegerilor să nu aibă urmări, să întrerupă şirul de evenimente fireşti care urmau după alegeri".
Potrivit lui Gelu Voican, "dacă tot se redeschide un dosar trebuie lămurit cine sunt şi ce au fost cei care au acţionat în 13 iunie şi au provocat atacurile împotriva instituţiilor de stat".
Întrebat cine se face vinovat pentru evenimentele din 13 iunie 1990, Gelu Voican a afirmat că vina nu poate fi imputată noii puteri, ci acelora "care voiau să împiedice intrarea în normalitate prin consimţirea alegerilor".
"Sunt responsabili numai cei care voiau să împiedice intrarea în normalitate prin consimţirea alegerilor. Adică, în momentul în care deschidea Parlamentul, puterea era legitimă pentru că, vă reamintesc, guvernarea provizorie era una rezultată din revoluţie. Ori, revoluţia este un act arbitrar, ca el să fie legitim trebuia să aibe acoperirea votului popular ori la 20 mai ţara a votat pentru cei care au făcut revoluţia. Din momentul acela noi câştigam o legitimitate care ar fi intrat în vigoare prin deschiderea Parlamentului, a mai susţinut Gelu Voican Voiculescu.
Gelu Voican a insistat că evenimentele tragice din data de 13 septembrie sunt rezultatul unei conjuncţii de interese externe care erau nemulţumite de rezultatul alegerilor şi interne, pe de-o parte, forţele revanşarde ale foştilor exponenţi comunişti care au fost daţi la o parte şi proaspetele partide de opoziţie care într-un fel erau nemulţumite că au pierdut alegerile.
"Pe de altă parte vă amintesc ca la BBC s-au difuzat în seara de 13 iunie 1990, imagini cu Bucureştiul în flăcări, fiind de fapt imagini din Sofia. Niciodată nu s-au desminţit aceste transmisii. Exista un fel de conivenţă occidentală împotriva rezultatului alegerilor de la noi. Asta după încercarea de dezmembrare a României din martie 1990, cu evenimentele de la Târgu Mureş, care au reprezentat un lucru pus la cale în laboratoarele serviciilor secrete occidentale germane, care aveau interes să destabilizeze România, după ce nu s-a reuşit asta cu ocazia revoluţiei", a mai susţinut Voican.
El a mai precizat că CEDO nu a dat nicio decizie de redeschidere a acestui dosar, pentru că nu are cum să cenzureze viaţa juridică din România. CEDO nu a făcut decât să acorde despăgubiri şi reparaţii morale victimelor evenimentelor din iunie 1990. CEDO nu putea să sugereze măcar redeschiderea dosarului.
Întrebat dacă a luat legătura cu Ion Iliescu, după ce aceasta a mers, miercuri, la PICCJ, Gelu Voican a afirmat că nu a avut timp să facă acest lucru.
• Gorghiu: "Aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi de Mineriada din 1990, reparaţie obligatorie"
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a scris pe Facebook că Mineriada din 1990 a umbrit începuturile democraţiei, iar cunoaşterea adevărului şi aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi sunt reparaţii obligatorii într-un stat de drept, arătând că PNL nu s-a îndreptat niciodată împotriva unei persoane
"Mineriada din 1990 a umbrit începuturile democraţiei româneşti. Cunoaşterea adevărului şi aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi pentru evenimentele tragice de atunci sunt reparaţii obligatorii într-un stat de drept şi necesare - faţă de oamenii care au suferit atunci, dar şi faţă de întreg poporul român. Oricât de târzie, recunoaşterea crimelor îndreptate împotriva cetăţeanului, a partidelor politice şi a presei democratice trebuie să aibă loc într-o Românie democratică şi europeană", a menţionat Alina Gorghiu, referindu-se la dosarul mineriadei şi începerea urmăririi penale a fostului preşedinte Ion Iliescu.
Ea a arătat că PNL nu s-a îndreptat niciodată împotriva unei persoane, ci a luptat împotriva ideilor, doctrinelor, ideologiilor care au cenzurat libertatea, iar evenimentele din 13-15 iunie au fost un exemplu al reacţiei împotriva conceptului de libertate.
"Partidul Naţional Liberal, în istoria sa de 140 de ani, nu s-a îndreptat niciodată împotriva unei persoane, ci a luptat împotriva tuturor ideilor, doctrinelor şi a ideologiilor care au cenzurat sau anulat o valoare fundamentală care este libertatea. Evenimentele din 13-15 iunie au fost exemplul clasic al reacţiei împotriva conceptului de libertate şi a libertăţilor cetăţeneşti. Folosirea forţei împotriva individului, a cetăţeanului nu a fost şi nu va fi niciodată acceptată de Partidul Naţional Liberal", a mai menţionat Gorghiu.
• ROMAN, DESPRE DOSARUL MINERIADEI: "Nu vreau să intervin absolut deloc"
Petre Roman, fostul premier în perioada mineriadei din iunie 1990, a precizat ieri, întrebat în legătură cu acuzaţiile de infracţiuni contra umanităţii aduse lui Ion Iliescu pentru Mineriada din iunie 1990, că nu cunoaşte dosarul şi nu vrea să intervină "absolut deloc" pe acest subiect.
"Nu comentez, nici nu am păreri", a spus Petre Roman, în legătură cu decizia de punere sub urmărire penală a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru infracţiuni contra umanităţii, precizând: "Nu am auzit de treaba asta, după câte ştiu trebuia să...., în fine, nu ştiu exact ce se întâmplă. Dar asta nu mă determină pe mine să intervin. Nu vreau să intervin absolut deloc".
• Adrian Năstase: "Nu am urmărit ştirile"
Nici Adrian Năstase nu a dorit să comenteze, pe motiv că nu cunoaşte dosarul mineriadei. "Nu am urmărit ştirile, îmi pare rău, aşa că nu pot să comentez", a spus Năstase, fost ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Roman şi în Guvernul Stolojan, în perioada 28 iunie 1990-19 noiembrie 1992.
• Emil Constantinescu: "Nu am niciun comentariu de făcut"
Fostul preşedinte Emil Constantinescu a refuzat să facă declaraţii referitoare la acuzaţiile aduse lui Ion Iliescu: "Nu am niciun comentariu de făcut. Mulţumesc!" Aceeaşi reacţie a venit şi din partea liberalului Mircea Ionescu Quintus, fost ministru al Justiţiei în Guvernul Stolojan, în perioada octombrie 1991-1992.
• Mărieş: "Am credinţa că dosarul Mineriadei trebuie finalizat"
Preşedintele Asociaţiei Decembrie 1989, Teodor Mărieş, a declarat, citat de Mediafax, că nu are la cine să aibă speranţe legate de începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pentru că sunt aceeaşi procurori, dar are credinţa că dosarul trebuie finalizat, cu sau fără ei.
"N-am la cine să am speranţe, sunt aceeaşi procurori. N-au avut încotro şi au redeschis dosarul din cauza deciziei CEDO. Dar am credinţa că într-o zi (dosarul Mineriadei, n.r.) trebuie finalizat, cu sau fără ei. E obligaţia statului român", a declarat Teodor Mărieş.
Mărieş a mai arătat că Asociaţia 21 Decembrie a depus plângere din 1990, pentru vandalizarea sediului său şi agresarea mai multor membri în timpul Mineriadei, iar în 2005 a trebuit să depună o nouă plângere pentru a opri prescrierea faptelor.
El a mai apreciat că decizia de neîncepere a urmăririi penale în acest dosar din 2009 a fost determinată de o complicitate la vârful justiţiei române.
Mărieş a mai spus că procurorii au acum încadrarea faptelor şi probe, dar trebuie să refacă întreaga procedură, ceea ce presupune audierea fiecărei părţi, dar şi să termine expertiza privind distrugerile şi tot ce s-a cheltuit din bani publici pentru aducerea şi menţinerea minerilor în Capitală la toate cele trei mineriade.