Rezerva Federală a SUA, între presiuni politice şi independenţă: riscuri globale în creştere

Bancherii centrali din întreaga lume, care până de curând vedeau în Rezerva Federală (Fed) a SUA un pilon al stabilităţii economice globale, se confruntă acum cu o perioadă imprevizibilă, marcată de presiuni politice interne şi decizii de politică monetară aflate în contradicţie cu tendinţele globale, relatează Reuters.

Pe de o parte, Fed ar putea fi nevoită să menţină o politică monetară restrictivă pentru a contracara inflaţia determinată de tarifele comerciale, în timp ce alte bănci centrale se pregătesc de reduceri de dobândă pe fondul încetinirii economice. Această divergenţă riscă să tensioneze pieţele de finanţare în dolari şi să facă mai costisitor accesul la finanţare, în special pentru ţările în curs de dezvoltare.

Mai grav însă, spun economiştii, este riscul pierderii independenţei Fed, în contextul criticilor tot mai dure venite din partea preşedintelui Donald Trump, care s-a declarat nemulţumit de politicile conducerii băncii centrale şi a sugerat posibilitatea demiterii preşedintelui Jerome Powell.

Independenţa Fed este considerată esenţială pentru menţinerea credibilităţii instituţiei şi a capacităţii acesteia de a controla inflaţia, chiar şi cu preţul unei creşteri economice mai lente sau a unui şomaj mai ridicat. În trecut, Fed a jucat un rol crucial în menţinerea fluxurilor financiare globale, inclusiv în criza financiară din 2008 şi în perioada pandemiei.

În cadrul reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale, oficialii şi-au exprimat îngrijorarea că lecţiile fundamentale ale ordinii economice postbelice, inclusiv independenţa băncilor centrale, ar putea fi pierdute.

"Credibilitatea băncilor centrale este esenţială, iar independenţa lor este cheia acestei credibilităţi", a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economist-şef al FMI.

Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat săptămâna trecută importanţa relaţiei de colaborare cu Fed, care împreună supraveghează circa 40% din economia globală, spunând că această cooperare rămâne "fermă şi neschimbată".

Piaţa a reacţionat negativ la ideea unei posibile demiteri a lui Powell, o sugestie de la care Trump a făcut ulterior pas înapoi, afirmând că "nu are intenţia" de a-l concedia. Totuşi, incertitudinea persistă, iar investitorii se tem că succesorul lui Powell, al cărui mandat expiră în mai 2026, ar putea fi ales pe criterii politice.

"Trump vrea clar să influenţeze politica monetară prin intermediul numirilor. Istoria îi elogiază pe bancherii centrali care rezistă presiunilor politice, nu pe cei care cedează", a scris analistul Dario Perkins de la TSLombard.

Powell a declarat că independenţa Fed este garantată de lege şi susţinută de ambele partide în Congres. Programele esenţiale ale băncii, precum împrumuturile colateralizate în dolari pentru alte bănci centrale, vor continua să funcţioneze, deoarece "serveşte intereselor Statelor Unite ca pieţele globale pentru active în dolari să fie stabile."

Totuşi, politicile administraţiei Trump, inclusiv planurile de tarifare şi tentativa de distanţare faţă de economia globală - ar putea influenţa major viitorul deciziilor Fed. Dolarul şi pieţele bursiere americane au fost recent afectate negativ, iar randamentele obligaţiunilor de stat au crescut, semn că statutul de refugiu sigur al SUA este pus la îndoială.

Institutul pentru Finanţe Internaţionale prognozează acum "o mică recesiune" în SUA până la finalul anului, determinată în mare parte de politicile administraţiei.

"Graniţa dintre o slăbire ciclică şi o decelerare provocată deliberat de politici devine tot mai neclară", au scris economistul-şef Marcello Estevao şi analistul Jonathan Fortun.

Fed se confruntă cu o ecuaţie dificilă: o economie în încetinire şi inflaţie persistentă, într-un context politic tot mai volatil.

"Nu toţi vor putea face acelaşi lucru. Unele ţări vor fi copleşite de încetinirea creşterii, altele de inflaţia provocată de bunuri mai puţine şi mai scumpe", a avertizat directoarea FMI, Kristalina Georgieva, scrie Reuters.