POLITICO: Ce vrea Europa de la discursul lui Biden despre Starea Uniunii

Deşi politica externă nu câştigă niciodată alegerile, după cum spune vechea maximă politică, personalităţi de rang înalt de pe întreg continentul european doresc ca preşedintele Joe Biden să se folosească joi de discursul său despre Starea Uniunii pentru a determina Congresul să adopte în sfârşit pachetul său de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari destinat Kievului, scrie POLITICO.

Aşadar, cu opt luni înainte de ziua votului din America, nu este deloc surprinzător faptul că reacţiile interne la discursul de joi despre Starea Uniunii vor fi dominate de argumente legate de economie, de preţul medicamentelor şi de fragilitatea preşedintelui american Joe Biden, care va avea 82 de ani în noiembrie anul acesta. Dar în Europa există un singur cuvânt în mintea oficialilor, diplomaţilor şi politicienilor înainte de discurs - Ucraina.

Douăsprezece personalităţi de rang înalt de pe întreg continentul care au vorbit cu POLITICO l-au îndemnat cu toatele pe Biden să folosească discursul său despre Starea Uniunii pentru a determina Congresul să adopte în sfârşit pachetul său de ajutor militar în valoare de 60 de miliarde de dolari destinat Kievului.

"Este o situaţie delicată, dificilă", a declarat un oficial guvernamental din Marea Britanie. "Am dori să vedem tot ce se poate face pentru a-i convinge pe congresmeni să treacă linia de demarcaţie", a mărturisit el.

"Acesta va fi cel mai important lucru la care trebuie să fim atenţi" în discursul lui Biden, a fost de acord un diplomat UE, "chiar dacă ştim că problema nu este la el", a spus sursa POLITICO.

Un alt diplomat european a declarat că, deşi ambasadorii recunosc că discursul se va concentra pe planul intern, ei vor "urmări cu atenţie ca preşedintele Biden să argumenteze importanţa leadershipului american în lume".

"Aliaţii nu se îndoiesc de hotărârea administraţiei - dar sunt îngrijoraţi de faptul că ceea ce acum şase luni erau opinii conservatoare izolate, marginale, acum devin mainstream", explică celălalt diplomat.

UMBRA LUI TRUMP

Acest lucru evocă o altă preocupare şoptită - posibilitatea revenirii lui Donald Trump ca preşedinte al SUA în 2025, o perspectivă care adaugă un caracter de urgenţă discursului din acest an. Elitele politice europene speră în mare măsură că Biden poate să liniştească preocupările legate de vârsta şi fragilitatea sa fizică şi să proiecteze forţă.

Christopher Weissberg, deputat în partidul Renaşterea al preşedintelui francez Emmanuel Macron, a declarat că speră ca Biden să "construiască un bloc de centru şi să se proiecteze ca ultimul bastion pentru democraţia americană". El a adăugat: "Sperăm la un discurs politic care să stabilească faptul că, în spatele mizei din Ucraina, este în joc civilizaţia noastră".

Alicia Kearns, preşedinta Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului britanic, a declarat "Cea mai pozitivă acţiune pe care Casa Albă ar putea să o întreprindă ar fi să iasă din umbra lui Trump şi să îşi dubleze eforturile pentru a învinge agresiunea lui Putin".

Politicienii şi oficialii europeni sunt din ce în ce mai reticenţi în a-şi exprima sprijinul public pentru candidatura lui Biden la realegere - dar majoritatea analiştilor de politică externă sunt de acord că, în culise, marea majoritate a europenilor speră cu disperare ca Trump să nu se întoarcă.

Sophia Gaston, şefa departamentului de politică externă şi de rezilienţă a Regatului Unit din cadrul think tank-ului Policy Exchange, cu sediul la Londra, a declarat: "Nu există nicio îndoială că Whitehall se va ruga pentru o apariţie puternică a lui Biden în faţa unui Trump în ascensiune. Dar chiar şi fără Trump la Casa Albă, Congresul provoacă multe dureri de cap. Marea Britanie va dori să vadă un Biden tactic şi cu ochiul ager. Vom dori să-l vedem pe preşedinte făcând o pledoarie convingătoare pentru internaţionalismul american".

UN AER DE FATALISM

Unii observă că temerile legate de o a doua preşedinţie Trump au un aer de fatalism. "Nu ar trebui să facem greşeala de a-l declara pe Trump câştigător prematur sau chiar de a subscrie la această idee", a declarat miercuri vicecancelarul german Robert Habeck.

Dar pentru alţii este deja prea târziu. Fostul ministru conservator Tim Loughton a declarat pentru BBC că Biden "sincer, trebuie să citească în sală - este timpul să se întoarcă acasă, la cacao şi papuci", şi să lase locul unui candidat la preşedinţie "puternic, credibil şi moderat".

Liderul opoziţiei din Marea Britanie, Keir Starmer, despre care se preconizează că va deveni prim-ministru al ţării în cursul acestui an, s-a autointitulat cândva "anti-Trump" - dar acum minimalizează diferenţele dintre ei. Politicienii laburişti din Marea Britanie s-au întâlnit atât cu democraţii, cât şi cu republicanii pentru a menţine aşa-numita relaţie specială dintre ţările lor.

Un ministru laburist al cabinetului din umbră a declarat că Biden ar trebui să-şi folosească discursul pentru a "lansa o provocare puternică Congresului".

SE PIERDE DIN VEDERE ESENŢIALUL

Dar un al doilea ministru din umbră din echipa lui Starmer a avertizat că securitatea europeană se confruntă cu probleme pe termen lung, indiferent cine se află la Casa Albă. "Toţi cei care vorbesc despre sprijinul pentru Ucraina sub Trump nu înţeleg că marele obiectiv este China, atât pentru Biden, cât şi pentru Trump", a spus el.

"Oamenii îi aud uneori pe democraţi spunând: China, China, China, China, China, Rusia - şi aud doar partea cu Rusia. Oricine ar câştiga alegerile din SUA, va trebui să învăţăm să stăm mai mult pe propriile picioare", continuă politicianul laburist.

Europa doreşte de urgenţă ca şeful Casei Albe să intervină şi într-o altă chestiune - Gaza, inclusiv în ceea ce priveşte necesitatea de a exercita presiuni asupra Israelului cu privire la campania sa de bombardamente şi la deficitul de ajutoare care ajung în Fâşie.

Ambasadorii speră ca Biden să menţioneze războiul din Orientul Mijlociu - precum şi China şi comerţul global - în discursul de joi. "Toate acestea sunt chestiuni în care acţiunile SUA au o influenţă asupra UE", au spus aceştia.

"Cerem de săptămâni întregi cele cinci lucruri pe care vrem ca Israelul să le facă şi avem impresia că nu ajungem nicăieri cu ele", a recunoscut primul oficial guvernamental britanic citat mai sus.

Ministrul de externe David Cameron a avertizat că răbdarea Marii Britanii se "subţiază", declaraţie pe care a făcut-o înaintea unei întâlniri cu ministrul israelian Benny Gantz, care va avea loc miercurea viitoare la Londra.