Popa: Agravarea crizei datoriilor suverane va afecta prima de risc şi cursul

Agravarea crizei datoriilor suverane în zona euro ar putea să aibă ca efect stimularea aversiunii investitorilor faţă de toate pieţele, inclusiv faţă de cele emergente, a declarat, ieri, Cristian Popa, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unui seminar privind inflaţia. Domnia sa a explicat că efectul se va transmite la primele de risc (CDS-Credit Default Swap) care ar putea să crească şi de asemenea, vor exista presiuni asupra cursului de schimb.

Viceguvernatorul a mai precizat că există posibilitatea ca vestul Europei să înregistreze o creştere economică foarte scăzută: "Nu ştiu dacă va fi recesiune sau nu pe o scurtă durată de timp. Probabil că în prima parte a anului 2012 vom avea cifre semnificativ mai mici decât cele care au fost promovate în urmă cu câteva luni de zile pentru această zonă".

O dinamică a creşterii pe plan extern mult mai mică va afecta nivelul de activitate economică, dar şi cererea agregată în diverse ţări, precum şi în România, potrivit domniei sale.

Cristian Popa a declarat că ţara noastră a făcut paşii către o posibilă uniune fiscală, prin participarea la Pactul Euro Plus şi prin faptul că intenţionează să respecte ţinta de ieşire din procedura de deficit excesiv, res-pectiv anul 2012.

În privinţa discuţiilor la nivelul Uniunii Europene (UE) cu privire la o posibilă uniune fiscală, viceguvernatorul BNR consideră că trebuie să aşteptăm să vedem care vor fi deciziile luate de Consiliul European care urmează să se întrunească pe 9 decembrie, ca să găsească soluţii pentru criza din zona euro.

Domnia sa susţine că situaţia ţării noastre este mai bună decât a altor ţări, în contextul în care îşi propune să aibă un deficit de 1,9% în 2012 şi unul echilibrat în 2013. Totuşi, atingerea acestor ţinte depinde foarte mult de nivelul creşterii, nu numai de modul în care este făcută administrarea fiscală, potrivit lui Cristian Popa.

Viceguvernatorul BNR a declarat: "Aici rămâne să vedem care va fi evoluţia din punctul de vedere al dinamicii economice la nivelul zonei euro şi la nivelul UE pe ansamblu, dincolo de evoluţiile specifice pentru România. La prognoza de creştere, aceea de 1,8 - 2,3%, pe care a formulat-o şi FMI la ultima vizită, vedem riscuri pe termen scurt dacă creşterea economică din zona euro se va dovedi mai slabă decât cea prognozată".

În privinţa scăderii rezervelor valutare ale BNR, în luna noiembrie, domnia sa nu a dorit să comenteze. De asemenea, viceguvernatorul nu a dorit să dea detalii nici asupra intervenţiilor BNR asupra cursului de schimb.