Noile reglementări privind creditele în valută vor fi mai eficiente, întrucât măsura nu este izolată, ci face parte dintr-o preocupare europeană, limitările anterioare fiind evitate după 1-2 ani de la iniţiere, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.
"Marea breşă a creditului în valută a avut loc în 2007 -2008, când accelerarea intrărilor de capital a redus eficacitatea lor. De fapt, ştiam că măsurile sunt eficiente 1-2 ani, după care încep să fie ocolite. O bună parte din ocolire se face prin externalizări. (...) Astăzi avem de-a face cu măsuri noi, care însă nu sunt izolate, se referă la un context european", a explicat Popa, citat de Mediafax.
Popa a arătat că BNR nu doreşte eliminarea creditului în valută, ci un echilibru între lei şi valută şi limitarea în cazul sectorului neprotejat de riscul valutar, în cazul de faţă, în principal populaţia.
"Nu dorim să apelăm la interdicţii, pentru că duc la distorsiuni. (...) Un alt obiectiv (al noilor reglementări - n.r.) este cel de reflectare cu acurateţe a riscului sporit al acordării creditului în valută în preţul acelor produse", a adăugat Popa.
Viceguvernatorul BNR a punctat că iniţiativa reglementatorului urmăreşte şi un proces de educare a clienţilor, care este o preocupare permanentă la nivelul UE, proces în care este nevoie de o implicare mai puternică din partea băncilor comerciale.
Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, a anunţat că în urma discuţiilor avute de reprezentanţii comunităţii banacare cu oficialii BNR s-a stabilit că băncile vor putea acorda în continuare credite în valută pentru achiziţia de locuinţe în actualele condiţii, banca centrală fiind de acord ca noile reglementări să nu fie aplicate în cazul împrumuturilor ipotecare şi imobiliare.
Băncile vor fi obligate, ca şi până în prezent, să elaboreze scenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare să nu depăşească pe întreaga perioadă până la scadenţă nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanţare.
Restanţele la creditele în lei au crescut în luna august cu 2,76%, de la 8,91 miliarde lei la 9,16 miliarde lei, în timp ce întârzierile la plată de cel puţin o zi la împrumuturile în valută au avansat cu 1,83%, de la 10,82 miliarde lei la 11,02 miliarde lei, potrivit datelor publicate de BNR.
• Popa: Băncile trebuie să mute modelul de la reţea foarte extinsă spre creditarea companiilor
Băncile din România ar putea fi nevoite să treacă de la modelul de business cu reţelele extinse, cu mulţi angajaţi, către finanţarea corporaţiilor, pentru a contrabalansa încetinirea creditării şi eficientiza activitatea, apreciază viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.
"Cred că preocuparea principală a băncilor ar trebui să fie comutarea de pe un model de business cu reţea extinsă, cu mulţi angajaţi, pe tranziţia către finanţarea companiilor. (...) Nu va fi uşor să faci tranziţia pe sectorul corporate. Dar dacă vorbim cum scăpăm din această creditare mai lentă (...), cred că sectorul bancar din România nu mai poate scăpa decât printr-un accent pus pe finanţarea către sectorul corporate, care are proiecte viabile (...)", a spus Popa.
Oficialul băncii centrale a arătat că marjele bancare sunt încă ridicate, lăsând să se înţeleagă şi că băncile nu s-au restructurat în pas cu volumul activităţii şi al gradului de neperformanţă înregistrat după declanşarea crizei.
Potrivit unui proiect de regulament elaborat de BNR, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%.